Monthly Archiveianuarie 2006



Diverse 31 Ian 2006 08:43 pm

o lume de cocoshatzi

mi-am adus aminte de un om.

lucram cindva, undeva unde era angajat un cocoshat. era batrin. slutzit, deshukiat, natura ishi exprimase toata nebunia haosului in corpul lui. nenorocirea era cu atit mai mare cu cit bietul om era shi aproape surd. altfel – un om muncitor, zimbea mereu deshi eu mereu ma intrebam ce motive avea. cocoshatul lucra la un departament de expeditzie. munca era grea, istovitoare, trebuia sa care colete voluminoase, sa le aranjeze in nishte nishe inalte, sa le coboare, sa le… in departamentul ala mai lucrau citziva oameni. majoritatea baietzi tineri, bine facutzi. de cite ori aveam treaba in zona aia asistam la mishtocareala shi mitocaniile astora, facute cocoshatului. glume proaste, kiar jignitoare pt bietul batut de soarta. cocoshatul insa nu se supara niciodata, ba rdea sarmanul alaturi de ei de propriile lui infirmitatzi. golanii aia nu pierdeau nici o ocazie sa faca glume idioate pe seama cocoshatului. ii spuneau in hohote de ris bai cocoshatule, te-ai parfumat? ai cocosha’nel? shi cocoshatul ridea shi el… ridea shi mormaia in barba cocoshatzilor, cocoshatzilor… astia, mai ai dracu, il intrebau iar: auzi cocoshatule, te invitam la o cina? servim ghebe … shi rideau de se cutremurau peretzii… cocoshatule, cocoshelu e tot cocoshat? cocoshatule, tu eshti bun sa ne tzii spatele… cocoshatule, te-au cocoshat ashtia de munca… cocoshatule faci ravagii printre cocote cind te dai cocosh… shi tot asha… cocoshatul ridea strimb, strimb de tot, ochii lui se ingropau in cute, umezi poate de la lacrimile pe care shi le tzinea strinse sub geana… dar ridea, ridea shi spunea ca pentru el: cocoshatzilor, cocoshatzilor

intr-o zi am vorbit cu el. trebuia sa vorbesc tare sa ma auda, fixa ochii pe buzele mele shi dadea maruntzel din cap, ca un tremurat. am aflat atunci ca are 67 de ani. shi ca iubeshte cinii. adevarul e ca il vedeam in fiecare dimineatza cu o ceata de ciini dupa el, ii aduna in spatele unei hale shi le facea portzii de mincare pe nishte ziare. se asheza pe jos, cu cocoasha lipita de f’un zid shi ii privea. ciinii mincau, hapaiau lacomi, apoi se gudurau pe linga el, ii lingeau miinile sau obrazul. era un spectacol dureros, nu de putzine ori imi intorsesem ochii de teama de a nu surprinde in mine cine shtie ce sensibilitatzi. nenorocitzii aia cu care lucra cocoshatul ii aruncau resturile de la mesele lor, strigindu-i na cocoshatule, da’ nu minca prea mult ca faci burta… shi burta shi cocoasha nu prea merge… el multzumea shi aduna mincarea, o aduna pentru ciinii lui. din ziua aia mi-am facut un obicei – imi gaseam de lucru pe la expeditzie numai ca sa il scot pe cocoshat la o tzigara. el nu fuma, dar lua mereu tzigara pe care i’o ofeream. o rasucea intre degete shi spunea uite ce dreapta e. dar cit de dreapta ar fi, de-i dai foc ea se termina. avea un fel ciudat de a vorbi, nu ma ashteptam ca vorbele lui sa fie alese, pentru ca nu ash fi gindit ca putea fi un om instruit. in vara aia am aflat multe despre el. era nascut intr-un sat prin bucovina, fugise de urgia sovietica shi ajunsese prin galatzi. acolo lucrase la o cazarma militara. nu-l primisera prin nici un fel de scoala, era diform, era un mutilat . cu toate astea invatzase toata viatza lui shi citise tot ce-i cazuse in mina. am fost mai mult decit surprins sa il ascult intr-o zi vorbind despre literatura antichitatzii, autori, ideii, interpretari. brusc, pentru mine devenise un personaj incredibil. cind il scoteam la o vorba aia ii strigau cocoshatule, ai grija cum cobori, sa nu-tzi rupi picioru, ca p’aia shkiopi nu-i iubesc femeile… el ieshea rizind shi mormaia cocoshatzilor, cocoshatzilor… aia rideau in hohote. risul lui se stingea insa intr-un zimbet trist shi un oftat

de ce le permitzi il intebam… cum sa-i opresc? raspundea trist… asta vad, atita fac. nu ma mai supara de multa vreme blestemul meu, m-am obishnuit. ar fi ciudat sa fie altfel. dar asha… greu a fost in copilarie, in tineretze… acum nu-mi doresc decit sa se termine totul, sa mor… e firesc asha, asha trebuie, cocoshatzii nu au loc. au loc doar cocoshatzii ca ei. shtii? ei sunt mai cocoshatzi decit mine. bietzii cocoshatzi, ce cocoshatzi sunt. imi venea greu sa il intzeleg. imi era greu sa intzeleg de ce le zice shi alora cocoshatzi. sau cind comenta suparat de cite unu’, pleca shi mai mult capul in pamint shi spunea: un cocoshat, un cocoshat… de multe ori le-am spus alora sa inceteze cu glumele lor. ei au ridicat din umeri shi au raspuns ca asha era de cind lumea, cocoshatul era parca dintotdeauna acolo, plecasera unii, venisera altzii, dar totzi pastrasera obiceiul de a ride pe seama cocoshatului. el nu se supara, ridea shi mormaia doar atit: cocoshatzilor, cocoshatzilor…

in ziua cind l-au dat afara de la biroul asta de expeditzie l-am vazut plngnd. in fatza mea s-a rushinat de slabiciunea lui, incerca sa ishi ascunda fatza, sa disimuleze intr-un fel. l-au dat afara pentru ca venise un sef nou care nu suporta aspectul bietului om. i-am spus ca o sa merg sa vorbesc cu cei de sus, ca nu e drept. lasa, nu e nevoie, am din ce trai, pling nu ca plec de aici. pling nu ca sunt cocoshat shi aruncat. ci pling de grija ciinilor mei, daca nu voi mai fi pe aici ii vor alunga, ii vor omori. cine sa ii hraneasca? m-au dat afara, asta e, asha au considerat ca e drept. lasa-i, asha a fost sa fie. seful asta nou e un cocoshat, e un cocoshat, mi-e mila de el. e un biet cocoshat. in ziua aia shi-a strins ce lucruri avea el p’acolo, le’a pus intr-un carucior shi a plecat. a luat cu el 2 cini, unul cu picioarele strimbe, care abia mergea shi altul chior shi fara o ureche. imaginea era cumplita, un cocoshat care tragea un carutz cu nimicuri, de care legase cu sfoara doi cini.

imaginea asta m-a urmarit multa vreme, imi staruia in minte ca o vina ascunsa, ca o fapta rea pe care doream s-o repar cumva. dupa o vreme am aflat unde locuia bietul om shi i-am facut o vizita. avea o casutza mica, mica, la ieshirea din bucureshti, la antiaeriana , pe drumul catre magurele . cind am ajuns in fatza casei lui m-a intimpinat o haita de fo 8 ciini, dadeau totzi din coada shi ishi vrau boturile ude prin grilajul portzii. cocoshatul a fost aproape naucit de vizita, nu ishi gasea cuvintele shi era rushinat de faptul ca nu avea cu ce sa ma trateze, se simtzea teribil de prost. casa era formata dintr-o camera micutza, cu mobile vechi, shi o bucatarioara. in curte, destul de mica shi ea, erau construite 4 cotetze maricele, din lemn captushit cu tabla, cu rogojini despicate, fixate la intrare. am stat in curte pe un scaun strimb, strimb ca shi cocoshatul. el s-a ashezat pe iarba, cu cinii in jurul lui. am discutat fel shi fel de timpenii, de guvernantzi, de politicieni, el le spunea cocoshatzi shi astora – de situatzii, de toate, amintiri, ginduri… am sporovait, habar n-am despre ce, timpul a trecut repejior shi shtiu ca am plecat intr-un fel fericit de la el. shtiu ca acolo, in saracia lui, m-am simtzit parca alt om, inconjurat de cini betegitzi shi ascultind vorbele cocoshatului. era ca o evadare din mizeria de zi cu zi, o evadare in simplitate, in nimicuri fireshti. shi toate astea m-au facut sa revin, din cind in cind, la cocoshat. de fiecare data el era emotzionat, de fiecare data ciinii lui ma primeau dind din cozi, cu boturile in sus, cautind mngieli. mi-aduc aminte ca intr-una din vizitele mele l-am intrebat daca ii pare rau de ceva in viatza, daca are f’un regret. a tacut lung, privind undeva peste umarul meu. cind deja incepusem sa ma sitm prost ca am pus o astfel de intrebare el a raspuns: cel mai mare regret al meu e ca nu am un copil. shi din ochii lui ascunsi de riduri au curs lacrimi tacute.

acum un an am aflat ca bietul cocoshat a murit. a murit singur, printre ciinii lui. am aflat tot asha, mergind pe la el. casa era inchisa, a ieshit o vecina shi mi-a spus ca murise, ca l-a ingropat municipalitatea pe la nu shtiu ce cimitir. casa ramasese a nimanui, primaria trebuia sa hotarasca intr-un fel… in spatele vecinei asteia care ieshise la poarta sa vorbeasca cu mine venea, grbovit, un ciine, un ciine cu picioarele strimbe, cocoshat shi el ca vai de lume. l-am recunoscut, era unul dintre ciinii cocoshatului, vecina aia il luase de mila. ciinele mi-a lins mina shi s-a cuibarit in fatza portzii casei lui, privind rugator catre noi. a fost un om amarit maica, a murit singur, n’a deranjat niciodata pe nimeni. l-a luat dumnezeu, saracu’… cine shtie din ce traia? nimeni nu shtia maica, nu se plingea niciodata, era shi el cu ciinii lui… l-a iertat dumnezeu…

mi-am adus aminte de un om. de cocoshatul asta. mi-am adus aminte cind am plecat de dimineatza din parcare. pe strada erau citziva taximetrishti care rideau shi aruncau cu pocnitori spre un cine schiop, slab, tavalit shi speriat. se ascundea pe sub mashini shi aia aruncau cu pocnitori dupa el. scheuna de frica shi tremura din toate inchieturile sarmanul cine. atunci am strigat la aia bai cocoshatzilor, nenorocitzii dracului, lasatzi ciinele in pace fir’atzi ai dracu de cocoshatzi nenorocitzi. cocoshatzilor… cocoshatzilor

shi abia in dimineatza asta am intzeles ce voia cocoshatul meu sa spuna atunci cind spunea de altzii ca sunt cocoshatzi. ca sunt mai cocoshatzi decit el shi ca lui, biet nefericit, ii era mila de ei. ca nenorocitzii ashtia de dimineatza. am intzeles. shi am vazut ca deshi erau dreptzi, purtau fiecare cite o cocoasha imensa. dar pe dinauntru.

Diverse 26 Ian 2006 07:51 pm

cum sa organizezi o institutzie publica

pentru ca cetatzeanu sa simta cu trainicie faptu ca statul e alaturi de el se vor lua urmatoarele masuri (studiu de caz – circa financiara / posta / primarii / birouri teritoriale )

    1. spatziu de desfashurare ale tainicelor activitatzi (intimplatoare sau impuse), comune cu reprezentantii statului, tre’ sa fie impartit dupa cum urmeaza:

    a) un spatiu vast, utilat modern, cu aparatura de ultima generatzie (care oricum reprezinta un ozn pt omu de rind, prea temator shi pt a pune macar intrebarea pe unde se baga in priza). acest spatziu vast, luminos, utilat, va fi atent monitorizat din punct de vedere climateric astfel: in perioada de iarna shi in periaoda de vara temperatura sa se hotarasca in urma mediilor matematice intre doleantzele celor ce stapinesc si folosesc acel spatziu, urmat de un vot general. confortu respectivilor functionari tre’ respectat si imbunatatzit permanent. spatziul acesta va fi decorat dupa dorintza, cu ghivece de flori exotice sau nu, sau cu diferite elemente ce tzin de o latura mai practica shi mai naiva a artelor vizuale. modulele de mobilier vor fi practice, ergonomia shi utilitatea va irumpe din orice mecanism, kiar shi din simpla shina a dosarelor sau din banalul perforator. de exemplu – pentru buna desfashurare a activitatzilor curente, perforatoarele vor fi prevazute cu microcipuri care sa monitorizze atent numarul de folosiri, temperatura miinilor ce ating aparatul, localizarea in coordonate GPS , variatziile de luminozitate in sistem IM._STAAL, etc.

acest spatziu e destinat FUNCTIONARULUI.

    b) un spatiu ingust, daca se poate in coltzuri strmbe, ilogice (minim 5), slab iluminat, fara shanse de aerisire. acest spatziu tre’ gndit in asha fel inct cei care-l ocupa sa simta din plin coeziunea intre mase. e shtiut faptu ca oamenii sunt fiintze sociale shi sociabile shi conform acestui principiu se spera ca interactziunile generate sa fie benefice.

acest spatziu e destinat CETATEANULUI.

    2. cele doo spatzii tre’ despartzite de un perete prevazut cu ghishee. suprafatza utila prentru lucru in partea functionareasca a ghisheului tre’ sa aiba minim 80 de centimetri patratzi. pe partea cealalta a ghisheului, maxim 12 centimetri patratzi.

    3. fereastra ghisheului va trebui montata cit mai jos cu putzinta, pentru ca functzionarul sta pe scaun. el munceste pentru cetatzean, macar atit. scaunul ergonomic sa fie moale, eventual dotat cu sisteme programabile de masaj lombar, sacral, inghinal, cervical. anal nu. de partea anala a functzionarilor e de la sine intzeles ca se vor ocupa cetatenii. cu spor, cu srg, dar doar mental, imaginar. e bine shtiut faptul ca imaginarul colectiv nashte sublimul individual. fereastra ghisheului, pe partea alocata cetatzenilor, trebuie montata intr-o firida, cu o adincime de minim 40 de centimetri, in asha fel incit cetatzeanu sa fie nevoit sa se aplece indecent (pt cei din spatele sau; apetisanta numai la un anume sex shi sub o anume virsta) SHI sa-shi introduca atent capul astfel incit functionarul sa poata interactziona direct doar cu partea anatomica de interes a acestuia shi sa fie scutit de spectacolele ce se desfashoara inapoia clientului cetatzean.

    4. in spatziu destinat catatzeanului, functzionarul are obligatzia civica de a lipi afishe cu mesaje shi indemnuri referitoare la precizie, orientare in spatziu, comportament civilizat, promptitudine. cetatzeanul e obligat sa ia act de urmatoarele invatzaturi. “fitzi scurt si la obiect” “nu tulburatzi linistea” “si noi suntem oameni” “actele necesare se gasesc la ghiseul 13″ “program de lucru cu clientii: 10.30 – 11.00″ “ghiseul 13 mutat et 2″ “sectorul x redistribuit ghiseele 1, 5″ “ghisheul 13 inchis momentan” “va rugam fumatul interzis” “va rugam asteptati” “ghisheul 13 desfiintat”

afisul va rugam asteptati are datoria de a fi omniprezent. el va fi scris in culori, in versuri, in sus, in jos, in draci. asteptarea nashte intzelepciune. cetatzeanu tre sa fie intzelept. intzelepciunea mai vine shi cu virsta, cu trecerea anilor. anii de ashteptare dau roade. insa atunci cind oricum nimeni nu mai are nevoie de ele.

    5. pe cit posibil, mashinile de fotocopiat care deservesc cetatzeanul sa fie rare. nu inexistente, dar rare. un xerox la 3 etaje deja e un numar mare. numerele mari sperie cetatzeanul. xeroxurile tre’ sa functzioneze dupa cum urmeaza: la 3 exemplare lizibile, 6 ilizibile, 2 indoite, 3 franjurate. toate se platesc. functia de paper jam va fi activata la intervale regulate, de minim 2 minute. corpul tehnic sa aiba birourile in cladirea veche a institutziei. cladirea veche sa fie pozitzionata in alt sector, asta daca e posibil. daca nu, la minim 2 cartiere. la fel, de preferat, fotocopiatorul sa fie amplasat in spatele unei ushi intens circulate dar undeva in capul scarilor. scarile – inguste, risipa de spatziu e nesimtzire curata. astfel coada, pe 3 rinduri, va cobori armonios pina la parter. daca in fatza institutziei exista statzie de tramvai, coada va trebui sa lupte cu carosabilu pentru infratzirea cu peronu statziei respective. (nota interna: personalul care deserveshte fotocopiatorul trebuie sa posede inabilitatzi fizice. cei cu dou mini stngi pot fi promovatzi catre acest post. daca inabilitatzile sunt shi psihice, cu atit mai bine. postul respectiv e prevazut cu spor de periclitate).

    6. functionarii (personal calificat) vor fi numitzi pe post in urma unor atente shi indiscrete examene de profil: examen orl, examen de urina, coprocultura, exudat faringian, x shi zero, spnzuratoarea cu cuvinte de max 4 litere, zicatori shi proverbe populare, cunoashterea pe dinafara a minim 5 coperte de carte de profil, tabla inmultzirii pina la 5ori5 ca rimeaza, optzional 6ori6, tot din principii ce tzin de rima. legislatzia necesara cunoscuta: unde e lege nu’i tocmeala / statu face legea / legea e de partea mea / legile se aplica (suficient). cshtig de cauza vor avea posesorii de handicap. aproape c se impune numirea la ghishee a unor functzionari fuduli de ureki, posesori de miopie stadiu avansat, posesori de prostata netratabila etc. cei cu defecte de vorbire, iremediabile din punct de vedere logopedic, vor fi pozitzionatzi in punctele cheie ala institutziei, ex biroul relatzii cu publicul. astfel se urmareshte dezvoltarea abilitatzilor de imaginatzie shi deductzie ale cetatzenilor. se doreshte demonstrarea ideii c a veni vaca shi a pleca bou nu deranjeaza pe nimeni, cu atit mai putzin pe functzionar. el shi-a facut datoria, vina e a cetatzeanului ca nu a putut imagina sau deduce un raspuns corect din partea functzionarului. interzis scirea unui astfel de functzionar cu aceeashi intrebare. daca intrebi de mai mult de doo ori shi tot nu ai intzeles, inseamna ca nu eshti un bun cetatzean shi ca aceasta institutzie nu itzi e destinata. kestie de destin in definitiv. iar fiecare are propriul sau destin. daca destinul, precum soarta, tzi-e potrivnic – vina o portzi numai tu, cetatzeanul. atunci eshti rugat sa paraseshti incinta, ghinionul se ia. (nota interna: de preferat ca intreg personalul sa fie afectat de mutilari fizice de lunga durata sau definitive. statul are datoria de a integra shi de a apara drepturile celor cu handicap. obligatzia de a asigura locuri de munca celor cu handicap e deja capitol constitutzional. constitutzia apara drepturile functzionarului shi garanteaza obligatziile cetatzeanului.)

    7. spatziile de asteptare nu trebuiesc obturate de prezentza scaunelor. pentru cetatzean, scaunul indeamna la lene. shi la meditatzii grave cu privire la sistem. ori sistemul functzioneaza, daca ai alte pareri exista biroul de reclamatzii. deasupra lui e montat un afis. e montat in boltzuri, in holshuruburi, lipit, cimentat, zidit. nascut odata cu peretele. pe el, cu litere mari sta scri: “azi inchis”. in aceeashi ordine de idei, mesele sunt categoric interzise. mesele sau alte obiecte de mobilier pe care cetatzeanul sa-shi poata sprijini coatele cind scrie o hirtie. el ori vine cu lectziile facute, ori renuntza. in institutziile statului nu e permisa incurajarea ineficientzei. statul serveshte cetatzeanul, dar nu are obligatzia de a’l shterge shi la fund. raportul “stat / fundul cetatzeanului” e similar cu raportul “fundul sau gura functzionarului / organul sexual al cetatzeanului”. in natura umana e mereu nevoie de o ekilibrare de fortze shi nazuintze. reciprocitatea se aplica similar, pe fiecare nivel al skemei sociale.

    8. grupurile sanitare exista in incinta institutziei DOAR spre folosul functzionarului. care e invitat la cit mai multe shi dese vizite. functzionarul trebe sa faca mishcare. functzionarul nu trebuie sa stea prea mult pe scaun. durerea in cur a functzionarului tre sa fie de alta sorginte. pe functzionar tre sa-l doara in cur de cetatzean, ci nu din pricina scaunului. din pricina scaunului poate doar atunci cind el, scaunul, e anatomic shi personal. shi cind vine greu, rar shi gros. dara acela e alt scaun care nu intereseaza relatzia stat/functzionar/cetatzean. cu acel tip de scaun numai statul shtie ce sa faca – il serveshte constant de data aceasta shi functzionarului, shi cetatzeanului. se pare ca aici e singura zona comuna in care shi functzionaru shi cetatzeanu sunt egali. ca zice shi legea, in aplicatziile statului fatza de natzie, totzi sunt egali. statul nu face discriminari (in acest caz), e impotriva drepturilor omului. totzi au dreptul sa primeasca in mod egal, frumos portzionat shi ambalat in diferite forme cacaturile statului. shi aici statul e darnic. shi de multe ori kiar prea generos.

    9. e cu desavirshire interzis cetatzeanului sa stea doar o singura data la coada. shi o singura ora. shi la un singur ghiseu. cetatzeanul nu trebuie sa uite cita intzelepciune e inmagazinata in afishul “va rugam, ashteptatzi”. in cazul in care nu pricepe, metodele functzionareshti vor veni in sprijinul cetatzeanului shi aceasta mica problema se va reglementa. atunci cetatzeanul va deprinde una dintre mishcarile de nelipsit ale cetatzenilor – ridicatu din umeri. shi oftatu’. (manifestari incipiente, deloc neglijate de functzinar – el simtzindu-se dator sa imprumute aceste mishcari printr-un mimetism perfect; astfel, ridicatu din umeri, la functzionar, tre’sa devina arta. el are aceasta obligatzie in fatza cetatzeanului.)

    10. o alta obligatzie importanta a cetatzeanului e urmatoarea: sa intzeleaga ca venind cu o singura problema la institutzie, va pleca inapoi cu inca 10. 11 probleme nerezolvate nu sunt un impediment in fatza matematicii. conform modelului, problemele cetatzeanului vor creshte exponentzial. iar acesta va simtzi ca are pentru ce trai. ca are o ocupatzie, un tzel, o misiune. ca are un rost.

or, numa cine are un rost pe lumea asta e fericit.

Diverse 24 Ian 2006 07:15 pm

io am gripa aviara?¿

ba frate, m-au omorit ashtia cu gripa lor aviara… am fost la o shedintza simandicoasa cu nishte ratatzi… ala de prezida a intrat in sala cu o masca pe figura. io am bulbucat okii’n cap neintzelegind de ce e ala mascat. il intreb pe unu de linga mine, om de-al companiei respective, shi ala imi zice asha, ca un secret – ei, gripa aviara , stii tu… a-haaa… da mah, corect, gripa aviara… ma rog, un pic mai dumirit (ca am vazut pe la tv la shtiri o multzime de oameni cu masca pe nas) stau sa se termine prezentarea. dupa ce au ispravit aia, am coborit la o shefa de departament, la un etaj inferior. in lift, linga mine, unu meshtereshte ceva la nishte hirtii shi fredoneaza fals o melodie. evident, shi ala e cu masca pe figura… cind ajung la madama aia de aveam io treaba cu ea, intind mina shi aia ma lasa ca prostu cu mina’ntinsa… scuze, shtii… gripa aviara… ma rog, explicatzia scuza nitzel penibilu… imi termin treaba shi cu vaca aia shi o iau catre treburile mele. cind sa ies, un badigard dala de-ntinde holurile imi deskide repede usa. io, mirat, ma intreb cind dreaq mi-a crescut distinctzia shi importantza de se-nghesuie ala sa imi deskida usha. cind sa ies, dau sa prind usha de klantza shi ala imi spune va rog nu atingetzi, lasati ca inkid eu, stiti, gripa aviara… el cu manushi in mini… ca nu cumva sa pun io mina, mina mea, pe klantza lor. bah futu’va’n creshtet, da ce am frate? ciuma bubonica? gripa aviara? nah, acu ce sa zic, brava lor ca se protejeaza… da’ plecat d’acolo, am strania senzatzie ca am scapat dintr-un spital de paranoici si de ipohondrii… shi sunt sigur ca aceeashi parere au avut-o totzi vizitatorii respectivei institutzii… e drept, cica mai bine sa previi decit sa tragi dupa, dar prea de tot bai nene… acu, nah, hai sa ne cacam pe noi… ca romnu e as la exagerari… doar tema, motivu, uneori lipseshte, asha ca noroc cu gripa asta aviara ca avem de ce ne sparge-n beshini prin institutzii importante.

io propun ashea: ca omu’ sa fie informat shi sa invetze sa tzina cont de pericole, (pt ca ele, pericolele, primejdiile, abia ashteapta sa-tzi sara la beregush), sa se faca o lista cu toate situatziile in care potzi fi expus unor cauze care sa-tzi aduca prejudicii importante cum ar fi decesul. shi astfel de situatzii – multe sunt.

de ex ginditzi-va numa la ce risc eshti expus cind mergi la mare. e shtiut faptu ca mai totzi cei care contribuie la aglomerarea plajelor, in cele peste 5 ore de stat la soare (sau mai mult), trec prin diverse stari ce impun de urgentza respectarea unor drepturi biologice, naturale dealtfel. daca ai imaginea unei plaje de citeva hectare, suprapopulata – e de bine. inseamna ca imaginatzia ta functzioneaza. acu, asha, din amintiri, cauta sa localizezi closetele. shtii, alea 2, 3 cabine. buuun… acu’ fa o socoteala, e matematica elementara… e vb de produsele alea carteziene, ca de la ele afli deja speriat ca acele closete is incredibil de putzine pt totzi oamenii aia. care, deh, la soare fiind, consuma likide nene, ca omu nu tre’ sa se deshidrateze, nu? el a venit la distractzii, nu la imbolnaveala. buuuun… acu, daca tot ai plaja aia in minte, shi closetele alea mici shi putzine-putzine care sunt undeva departeee, departe, in spate, da, acu incearca sa imaginezi shi apa. vezi cit de aproape e de plaja? de oameni? pai cine dreaq sa fie nebunu care sa mearga sa se pishe intr-un closet puturos cind valurile iata ce-l imbie??? ? nah, acu recurgem tot la matematici. la cite likide bea omu pe plaja, in combinatzie cu numaru de ore shi cu resursele shi capacitatea interna de stocare, hehe, dreaq, te ia cu frica rezultatu’ ecuatziei, nu?. ce-mi place mie de unii care ies din apa shi sunt intrebatzi cum e apa bah?, la care aia raspund cu un zimbet de satisfactzie pe felie: CALDA. hai mah… deja am imaginea unor tsunami de pishat proaspat, abia fermentat, ushor pishcator (asha cum ii shade lui bine sa primeasca balaceala ta)… ca sa nu mai vorbim de starea de agregare semisolida a unor alte apucaturi fine shi ascunse sub nivelu apei… noroc ca pe alea le maninca peshtii… da’ pina le maninca, nah, cind tzi-e lumea mai draga shi apa mai calda te trezeshti cu un nautilus maro pe piept… fugi repede, fara sa-l mai intrebi al cui e… (acu pe bune, – a vazut f’unu aglomeratzie in fatza unui closet de pe plaja??? ca io n-am vazut niciodata pe nimeni ashteptind vnt, muscndu-shi buza shi facind srbe maruntzele-maruntzele pn fatza ushii closetului). in situatzia asta io zic ca guvernu sa ia masuri. ministeru sanatatzii sa se ia de git cu ministeru turismului shi sa gaseasca ei o rezolvare ceva… ce dreaq, mergi la mare sa te umpli de scabie? de eczeme? de furunculi shi bube dulci? ca in ziua de azi costa mult un ulcer varicos…

tot in situatzii cu grad ridicat de risc se afla shi sarbatorile bisericii… bine ar fi ca preotu sa aiba in altar un dulapior de campanie inzestrat cu mai multe cupe pentru impartashanie. e shtiut faptu ca a bea dupa un altu e cea mai mare prostie. kiar shi sub okiu vigilent a lu dumnezeu. la fel, preotu tre sa fie prevazut cu un numar de cruci direct proportzional cu numarul enoriashilor dornici de a pupa obiectele sfinte. propun ca icoanele sa fie shi ele in numar mare. sau kiar de unica folosintza. cum a fost una pupata – cum a shi skimbat-o popa. (pt crucifixe parohia tre inzestrata cu o instalatzie de sterilizare de mare capacitate). tot in aceasta zona: a se interzice boboteaza – stropeala cu likide sfintzite poate provoca o multzime de boli – de la pneumonii severe pina la stopuri cardiorespiratorii. la fel, moashtele sfinte: ele musai trebuiesc interzise. se shtie ca orice ramashitza naturala e un focar de bacterii shi microbi care abia ashteapta un semn de afectziune. nu au nevoie decit de un sarut plin de pioshenie. muribunzii, la ultima impartashanie, ar trebui sa tzina cont de sanatatea lor shubrezita, de starea lor precara, shi sa nu mai atinga sub nici o forma absolut nimic din recuzita bisericeasca. ce naiba, nu vad unde au ajuns? in cazu asta doresc sa afirm ca BOR nu tzine cu poporu. shi ca sintagma “biserica e a poporului” nu e decit un joc mishelesc, un complot meskin.

denuntz pe aceasta cale practicile inumane de la starea civila: sa se interzica sarutu mirilor. shi pupatu de felicitare din partea nashilor/rudelor/pretinilor. prin sarut, organismu nostru devine permeabil la mii de factori externi ce dauneaza grav sanatatzii. noaptea nuntzii sa se consume privind serialu preferat shi povestind ultimu an de liceu. punct.

la fel. ministeru transporturilor sa ia masuri, sa faca ceva in vederea eradicarii aromelor naturale intilnite in mijloacele de transport in comun. feromonii tipic umani nu indeamna numa la procreere, ci shi la grabnice shi explozive accese de voma. iata, deja avem o reactzie in lantz. un rau aduce un alt rau, pt ca e shtiut faptul ca jetul de voma nu e disciplinat, mecanica fluidelor fiind ceva complex shi greu de manevrat. in acest fel, pe o raza de circa 4,5 persoane – totzi se pot bucura de binefacerile unei vome matinale. shi pt ca raul atrage alt rau, kiar daca abia am spus-o, vreau sa mentzionez ca o persoana bintuita de un acces subit de voma poate antrena sanatos shi la modu serios shi pe cele din jur. propun ca mijloacele de transport in comun sa fie dotate cu sali de dushuri, cu antecamere septice shi cu mopuri absorbante, asta in cazu in care totushi se intimpla. omul e ceva sfint. e puternic, cutezator, neinfricat. dar in acelashi timp, e fragil shi delicat precum o dantela olandeza din secolu XII. omu nu trebe supus nici unei forme de contaminare . de nici un fel. autoritatzile tre sa invetze ce e ala “omu”. shi sa se comporte adecvat concluziilor shi intzelepciunilor acumulate.

e bine sa invatzam sa ne ferim. sa ne pazim. dar sa avem shi simtz civic. sa luam masuri atunci cind anketatorii lovesc cu acelashi dos de palma, peste dintzi, peste gura, un numar mai mare de inculpatzi. in felul acesta se pot raspindi boli grave, de la inculpat la inculpat. shi un om nevinovat cum e inculpatu poate plati cu viatza un astfel de tratament din partea autoritatzilor. da, nevinovat, ca se vede clar ca sistemu justitiei romne demonstreaza permanent erorile shi nedreptatzile ce se fac inculpatzilor, care inculpatzi in final se dovedesc cristalini ca lacrima fecioarei. ministeru justitziei suge. & minishtrii. & circa 16. & locotenent Buzatu, care, intimplator, mi-e vecin.

ministeru muncii se face shi el vinovat de rata mare a shomerilor. acestia se imbolnavesc de boli de nervi, de boli profesionale capatate in urma cautarii unor profesii. sau din simpla roadere a unghiilor pina la nivelu carnii, in ashteptarile interminabile pe culoarele institutziilor de resort. pai shtim cu totzii citzi microbi ishi fac sat de vacantza sub unghiile noastre, nu? deci muie shi la ministeru asta.

in aceeashi ordine de idei, tot pt a va proteja sanatatea, – verificatzi bine zonele in care tre’ sa ajungetzi, traim vremuri nesigure, confuze, terorismu e prezent la tot pasu. in cazu unor explozii, singele victimelor singerosului atentat v poate improshca, shi acest singe proaspat poate contzine germeni periculoshi pt sanatatea dvs. in cazul unor explozii nucleare, feritzi-va de a pune mina la gura. o mina nespalata va poate face cadou o hepatita virala tip C de toata frumusetzea. locurile de veci pe care le alegetzi – avetzi grija sa nu aiba infiltratzii de apa. consultatzi un geolog, un speolog, un geodez. personalul calificat va poate certifica umiditatea scazuta a locului dvs de veci, lucru important de altfel, pt ca sporii de mucegai genereaza tromboze, TBC shi malarie. or somnu nostru tre sa fie lin. curat si uscat. de voie. de frumusetze. sau de veci.

hai sanatate.

Diverse 23 Ian 2006 06:09 pm

io’s mai tare ca basescu. pt ca sunt colerica.

ce dreaq baga astia in toate revistele, ziarele, brosurile teste? toate felurile de TESTE de personalitate shi psihoteste… vrei sa shtii cum dormi? rezolva kestionaru shi poti afla ca: dormi dus / dormi pe furate / dormi iepureshte / eshti insomniac. testu e format din fo 30 de intrebari, una mai indiscreta ca alta – da’ nah, eshti tu cu tine, nu tzi-e jena sa raspunzi adevarat, daca intreaba aia daca tragi si fo basina sub paturi tu recunoshti, cine te vede? sh’apoi ce, vrei sa strici temeiu adevarului revelat de testu asta??? ca acolo te avertizeaza clar – nu ai voie frate sa mintzi daca vrei sa afli marele adevar la marea intrebare CUM DORMI. ce dreaq mah, ca sa shtiu cum dorm tre sa fac teste? pai io shtiu or ca dorm, or ca nu. daca nu dorm – shtiu, tzin minte, inca mi-e proaspata noaptea care greu s-a lasat dusa… mi-e inca vie starea de nervi, pula mea, totzi dorm numa io ma uit la tv la reluari shi fac poteci dese prin casa. daca a doua zi ii fut pe totzi in gura, se shtie, nu mi-a dat femeia pardon, … se shtie – n-am dormit. daca dorm bine, marturie mi-e erectzia de dimineatza, cind ma scol cu plapuma cort. la fel, shi atunci inca imi e vie imaginea, visul… cele 3 blonde care… hai siktir, ce treaba ai tu ce visez io acolo?

alt test e asta – cica "vrei sa afli daca esti un amant ideal?" p’asta nu-l fac, shtiu raspunsu… shi pe bune, orice ai zice, hai, minte una, doo… da’ nu 8… nu 10… nu cinshpe… nu toate, da? asha ca…

cele mai mishto sunt testele pt gagici. ce fel de temperament ai? daca vrei sa afli, pune mina pe creion shi da-i la rezolvare. dupa cele 120 de intrebari afli stupefiata ca esti o persoana de un calm uluitor, capabila sa inteleaga absolut orice, o persoana care face fatza oricaror incercari cu demnitate shi tarie de caracter. afli ca deja calmu tau e proverbial. ca nimic nu te poate scoate din mintzi. ca nici daca tzi se pisha unu’n poala nu te apuca dracii.. da’ vazind asha raspuns, te apuca dracii, pui mina pe revista shi o maruntzeshti farime, sari cu picioarele pe ea, itzi smulgi paru din cap, din nas, arunci verigheta , te zgirii pe fata, te dai cu capu de peretzi shi cu ultimele suflari abia daca mai apuci sa murmuri: shi atunci de ce nu-l pot suporta pe porcu de barbatimiu? (mie, la testu asta mi-a ieshit ca sunt o tipa colerica si individualista. de emotzie mi s-au intarit sfrcurile shi m-am umectat, placut, intre labii. alea mici.)

am o vaca pe linga mine care mereu face teste dastea… ce faci fah? aaa, uite, imi fac un test… iar test fa??? aaa, asta e altu… aha… bine fah… a dreaq proasta ai crede ca a ajuns sa se cunoasca pe sine pina’n virfu unghiilor, ca datorita acestor teste a invatzat sa-shi ia aminte la cum se poarta in societate, la cum sa-shi puna shosetele, la cum sa-shi tzina picioarele, la cum sa rida, la cum sa viseze, la cum s’o su… dreaq, ca iar vb urit. daca am incercat odata sa-i spun sa nu mai creada in cacate dastea a sarit vaca la mine – pai habar n-ai tu ce-nseamna, fraere, sa te cunoshti, cit potzi sa te indrepti daca ajungi sa-tzi vezi lacunele, lipsurile, cum potzi deveni un om adevarat in cel mai bun sens al cuvintului… zau fah? fireai tu a dreaq de tuta cu testele tale, ca asta, in tot ce e in juru ei, vede un test. a devenit atit de stresata de solutziile testelor incit uita sa mai raspunda la salut, uita sa-shi puna mina la gura cind casca, uita cred sa inkida shi usha la veceu cind se pisha, ca rideau acu fo 2 saptamini celelalte proaste de ea, am prins io asha nishte ciripituri legate de ea shi closetu damelor… sau poate au prins-o alea facind alt test shi acolo?? testu barza… numa’ ca cred io, a fost fata putzin in ceatza, ca la testu barza n-avea ce casutze sa bifeze shi nici ce rezultate sa adune… hehe

in evz pe la ultimile pagini am vazut un test fain de tot… "poti fi un presedinte adevarat?"… shi dadeau citeva raspunsuri de cacat, cu interpretari de rigoare… nici urma de interpretari ale pozitziei tale ca presedinte fatza-n fatza cu coruptzia, fatza-n fatza cu mita, cu crizele sociale, cu… te doare mintea capului frate, mie mi-a ieshti ca pot fi un preshedinte exemplar, minunat, de nestavilit. un preshedinte definitiv. basescule, ai belit pula sa ma scuzi.

ce dreaq magie exercita testele astea asupra oamenilor? intzeleg sa dai teste la permisu de conducere, ca poate esti un maniac shi visu tau e sa faci singerete pe shoselele patriei, sa dai teste daca eshti pedagog shi tre sa afle aia daca nu iei la pewla 3 clase la rind, ca deh, ai meseria asta din dragoste pt copii, sa dai teste la scoli militare, la angajarea in cine shtie ce mari corporatzii, la… kilu meu… da’ sa o freci a seaca asha aiurea pe teste dastea de cacat, e pierdere de vreme… de fapt, daca afli d’acolo ca poti fi un presedinte adevarat sau o dama care cucereste instatnt orice mascul, da, daca aflii dastea shi n-ai minte’n cap atunci potzi spune ca eshti multzumit, fericit shi nu-tzi ramine altceva de facut decit sa ashteptzi implinirea celor aratate de rezultatu testului.

am rasfoit destule publicatzii… m-am dat pe net la greu… teste sunt peste tot… teste "shtii sa te uitzi la televizor?" "eshti un bun amic?" "cum te vad prietenii?" "eshti un bun organizator?" etc… ia sa itzi faci shi un test genu "itzi platesti intretzinerea?", sa vedem ce iese? sau de ce nu shi teste dastea: "cit poti sta ne…mincat" / "la a cita manea sucombi?" "vecina mea e buna la pat?" "se mai scoala?"

cine dreaq elaboreaza ma kestionarele astea??? ce scoala au aia?? ca ma screm si io de fac acu un test…

a) intre un pahar de tzuica de pruna si b) unu de martini ce ai alege?

a) ai vrea sa petreci vacantza la tzara la socrii sau b) ai alege niste insule exotice?

a) preferi sa stai cu nevasta in pat si sa te uti la telenovelele ei sau b) sa petreci o noapte de vis cu angelina jolie?

a) la job ai vrea sa mergi cu metrou’ sau b) cu ultimu tip de maserati ?

 

*** daca atzi raspuns in toate cazurile afirmativ la a) inseamna ca in general nu va intereseaza discutiile in contradictoriu despre lucruri care nu conteaza cu adevarat si nu va place sa va certati pentru nimicuri. suntetzi o companie placuta nu va infuriati usor si nu rabufniti violent. iertati atunci cand celalalt isi motiveaza comportamentul sau isi recunoaste greseala si nu tineti suparare. totusi, daca sunteti jignit/a grav, nu iertati prea usor, fiind necesara o perioada mai lunga de timp in care sa observati daca partenerul/a se schimba in bine. doar dupa aceea il/o veti putea ierta.

*** daca atzi raspuns raspuns afirmativ doar la b) – inseamna ca suntetzi un cacanar.

 

na teste, cu bucurie

http://fun.vipnet.ro/psihoteste.php

http://www.prieteni.ro/tentatii/teste/teste_online.html

http://www.popcorn.ro/?c=46&quiz=8

http://www.ele.ro/teste

bla bla bla… da batrinu umberto le zice mai bine… luatzi aminte bah…

atentzie, testu barza e mult mai complex…

Diverse 20 Ian 2006 04:10 pm

a fi sau a fi

beyyy, nu’s mah misogin… sunt lesbian. asta da iluminare . ceea ce va doresc shi voo.

Diverse 17 Ian 2006 06:09 pm

ma fac vedeta. se ofera careva?

o vedeta de televiziune e o persoana cunoscuta de toata lumea. cit are rating, e ok, prea putzin conteaza substantza… daca romnu se declara multumit de prestatia vedetei, acesteia ii cresc actziunile. dupa o vreme de stat prin topuri, mai shi cazi. shi atunci nu te mai shtie nici dracu. o astfel de vedeta mi-a fost mie colega de liceu. inca e “mare” vedeta asta, inca are audientza serioasa, e mereu in centrul atentziei, e curtata de masculi cu zerorui multe, tatuate pina shi pe sula… vedeta asta e invitata la actziuni caritabile, la spectacole importante, la inaugurari, la circiumi care se deskid, la circiumi care se inkid dar se deskid la coltzu celalalt, ce mai, vedeta asta, fosta colega de liceu cu mine, e omniprezenta. e mondena de tot. are shi shofer, da’ conduce singura. are vila la lac, da’ numa pt sfirshitu de saptamina… stai, nu sunt invidios, cred ca ma doare drept in cur de fazele astea, poate nici acolo. nici macar interesanta nu-mi pare perindarea steia, aparitziile ei pe sticla sau auirea, talentu ei de amfitrion la nush ce dreaq sofisticareala…

interesant shi amuzant e ce cetesc io prin gazete despre ea. poate n-ash fi scris de idioata asta, numa ca taman ce am cetit un interviu intr-o revista dasta de programe tv. ii sunt dedicate fo 5 pagini, texte, poze, casete, colonitze… pozele sunt faine, da’ nah, nimic in plus fatza de altele. poate doar mai bine ashezat sau mai volumic, nu? da’ tot 2 tzitze in care abia se sprijina-n sfircuri un maieu, tot un cur care a inghitzit aproape de tot subtzirimea kilotzilor… de’te fah dreaq, eshti bunutza tu asha, in liceu erai ca o curca, mai shtii? citesc acolo despre preferintzele ei culinare. denumiri frantzuseshti, fisticuri dastea de gala, caviaruri, fructe de mare… hai fah, nu zau?, mai shtii cind mincai cu noi covrigi? shi faceai mutre, alegeai din sfoara de covrigi numa paia fara sare da’ cu mac. shi ce idioata erai, ii bagai in banca, direct pe lemnu ala plin de praf, murdar, printre cotoare de mere shi ciungi mestecate… sau cind mincam un mar in patru, de’te deraq, ca daca muscai tu, io ma lipseam. ca aveai carii la dintzii din fatza (care acu sunt de portzelan, hai recunoashte, ca rideai strimb in liceu… shi’tzi putzea shi gura).

dar ea, nah, adora caviarul, fructele de mare… ba, io nu ma cac pe mine, pe vremea lu ceashca totzi mincam la fel. poate unii mai bine. dar nici unu dintre noi nu shtia ce e aia fructe-de-mare. itzi punea mata’n senvish f’un salam care era la fel ca ala al meu. shi la fel ca ala a lu colegu din spate. un salam la fel ca la toata clasa. ca la tot liceu. ca la toata generatzia. shi ma ia risu, da’ rau de tot, ca cetesc aici ce cacat maninci tu, cica preferintzele culinare tzi le-a format mamica ta care e o primadona a bucatariei.

zice de toalete cu paiete, cu pampoane, tuluri de pretz, matasuri fine, croi ca la paris, case de moda… shi am imaginea ei, cu un trening dala de bumbac cind l-a murdarit in cur de la ciclu, pai fah vaco, ce pielea mea faceai fa ora de sport daca erai la ciclu? ca tot zici in interviu asta cit de grijulie ai fost tu cu persoana ta inca de mica… ai ramas de pomina, itzi ziceau aia fata cu stea in cur. sau ucisa de la E… ce rushine tre’ sa fi inghitzit tu acasa cind tzi-ai vazut ekipamentu shi cind tzi-ai dat seama cum ai alergat prin toata curtea ca o oaie in ora aia de sport cu stigmatu sub buci. shi cum ai urcat tu 2 etaje cu un crd de altzi elevi in spate, care te asigur fah ca numa la treptele scarii nu erau atentzi… (aveam sala la etaju 2 in anii aia, liceu asta al meu era frumos, de matei basarab zic). acu te spargi in beshini, colectzii de tzoale, tzoale de colectzie. hai sictir vaco, sarafanu ala tzi l-a luat mata intr’a noa shi i-a facut tiv d’ala de 10 centimetri, ca poate mai creshti, sa aibe la ce sa dea drumu… shi l-ai avut pina’ntr’a doishpea, da’ deja atunci il trageai binishor peste coapse, ca eratzi shi voi domnishoare deja, mici femeiushti dornice de sexualitatzi interzise. da, asha faceau toate, numa ca alea se mai shi epilau, se radeau, dadeau cu ceara, ceara masii ce faceau ele, ca nush cum dreaq ca numa tu aveai franjuri pe pulpe shi gambe. shi la subtziori. mai shtii fah ca nu se gaseau kilotzi? shi venea un bursuc d’ala jmeker de vindea prin liceu casete, scutiri, spreiuri, tzigari shi kilotzi facutzi din perdele. acu pozezi in lenjerii de mare casa shi spui ca preferatele tale sunt alea, stai sa ma uit – la perle, ca m-ai facut sa ma uit shi pe net sa vaz cit costa de m’a luat burta (un sutien shi un kilot cit o musca face fix 9.400.000 – fah, tu eshti proasta? atit dai tu ma ca sa ai ce imputzi? hai dete dreaq…)

ca ai grija de tenu tau – buboaso, la tine acneea a tzinut ca romeo la julieta, ca ia nici dupa moarte nu s-ar fi despartzit, ca terminasem liceu’ shi tot plina de coshuri erai fah, shi nu ca n-ai fi avut viatza sexuala, ca te-ai futut din clasa unshpea cu bou’ ala de gnescu shi d’atunci nu te-ai mai oprit shi… da’ mai dete dreaq, ca ma ia cu scrbe, cind cetesc in interviu asta cit de casta esti tu, cit de pura, cum crezi doar in dragostea adevarata, in barbatul ideal, pentru care, declari tu, te vei pastra… pai nu vezi fah vaco? ai peste 30 de ani shi pula barbatu ideal… da’ – zi sa mori tu -, ca daca ar veni ala l-ai lua? pai cum sa-l iei fah mulgatoreaso, ca daca eshti a unuia nu mai potzi da cu curu prin alte partzi, shi asta doar ca sa te catzeri, sa ajungi ce ai ajuns deja, da’ tot parca ai vrea mai mult…

ca ai grija de silueta, ca discerni competent ce sa alegi din viatza, ca doreshti sa fie reper comportamentu tau shi pt tinerele fete (asta m-a facut sa ma cac pe mine de ris, nu de alta, dar sa dea dumnezeu sa fie asha, ce tzara de curve am fi), ca te fereshti sa itzi asociezi imaginea alaturi de felurite kestii inferioare tzie, ca pt tine a fi om inseamna totul, ca iubeshti zboru, cascadele, insulele exotice, sportu extrem… shi ce mai faci fah??? mai da’te’n gitu matii…

ba frate, stau io sa ma gindesc ce jale mare ar fi daca s-ar shti – da’ pe bune frate – ce shi cum a fost fiecare ftza d’asta’nainte…

asta e… e oarecum frustrant da’ shi amuzant cred io… nu pt ca asta e vedeta tv, adora caviaru, face sport extrem shi peripetzii in insule, ci pt faptu ca in clasa erau altele shi mai curve. shi nu numa in clasa. numa ca alea n-au avut noroc. de ce vaca asta sa bage-n cur kilotzi de jde milioane shi blonda aia, care kiar arta bine de tot, sa rneasca acu dupa fo 4 copii shi un barbat betziv? …

ce presa de cacat avem…

shi totushi, cit de putzin itzi trebe ca sa reusheshti…

 

gata, ma duc… incepe emisiunea ei. sunt fan.

Diverse 16 Ian 2006 06:23 pm

IO sânt mai tare ca NELU [ :) ]

nimic nu e mai mishto decit sa ceteshti, dn fuga mashinii, ce sta scris pe ziduri. ca bucureshtiu e plin de grafiti, insemnari, cugetari, indemnuri intzelepte, nah, ca fiecare zid aproape poarta un semn de cutare was here, faptu asta pe mine personal ma amuza. nu shtiu paia de la primarii. sau pe proprietarii imobilelor respective. de ex, pe o cladire de prin cotroceni sta scris asha: JUMARI. shi un c dala in cerculetz [ ], vezi doamne jumri asta are copirait. de cite ori trec pacolo, deshi shtiu bine ce scrie, ma uit incodata. da, tot jumri scrie. ala din spate imi da faruri, claxoane, muie. io, pina nu imi fac portzia de ris, nu catadicsesc sa plec de la stop. mare kestie cu inscrisurile astea. acu nu ma apuc sa fac statistici exacte sau hartzi precise shi nici sa caut a rumega intzelesuri ascunse sau mobilizatoare. ca asta ar insemna sa fac un stagiu de pregatire shi cercetare, sa vizitez ganguri, guri de canal, blocuri stramosheshti, gri, autogari, aerogari, cartiere marginashe, sedii de partide shi alte locatzii preponderent culturale de pe tot cuprinsu capitalei. io ma limitez doar la a admira numa ce vaz in traseu’ meu de zi cu zi. shi pe baza acestor date, o mica statistica tot pot incerca. iata.

traseele mele sunt destul de rigide. calc zilnic 13 septembrie, cotroceni, grand, 1 mai, triumf, piata presei, televiziune, victoria, romana univ unirii sherban voda blablabla. plus laturalnicele daca sunt ekipaje shi daca mie nu-mi merge f’un bec dn pedale. faptu’ ca-mi joaca okii’n cap dupa timpenii pe ziduri shi nu dupa gagici, asta il accept ca p’un defect. da’ un defect care mari satisfactzii imi aduce. e drept ca NU ma pot distra la fel de copios ca privind la cite-o fufa, dar macar dupa o astfel de inscriptzie am shi la ce ma gindi. dar sa incerc o clasificare. la loc de cinste sta faza cu fotbalu; cercetarea mea porneshte din momentu in care intr-o zi vad scris pe un zid la trafic greu MUIE RAPID. shi, pt ca sunt circotash shi scrupulos, ma umple de indignare ignorantza lu ala care a scris, ca, zic io, corect era asha: muie rapid. asta pt ca, deshi nu-mi vine lesne sa recunosc, cunosc zona. shi pe guristele d’acolo. (eeei, nu personal, ce dracu, ci doar asha, en passant) trfele alea stau cit e noaptea de lunga sub scrisu ala oral shi d’aici asocierea. citeva zile bune am trait cu impresia asta, c idiotu ala care a scris kiar a fost idiot. dar vazind pe zidu de la gradina botanica scris MUIE DINAMO, m-am lamurit instant. careva’zica acolo e scris corect. MUIE RAPID. deci. la faza cu fotbalu asociat cu muia, detashat conduce rapidu. in traseele mele am numarat 16 muie rapid. imediat sub, cu 9 punctari, intra dinamo. MUIE STEAUA am vazut doar in doo locuri. ca deh, are gigi bani. mai departe. tot in zona fotbalului, FORZA STEAUA e pe 13 septembrie aproape omniprezent. grafu asta cred ca e campion in ghencea. porma vine MUTU, de fo 6 ori intilnit, hagi de 2 ori intilnit, sub pod la grand e un HAG mare de tot. i-ul il gaseshti la un stilp distantza. ceea ce ma face sa cred ca asta de’a scris, e om cu simtzu raspunderii, nu lasa treaba neterminata. deshi e nitzel lenesh, daca avea snge ar fi scris belodedici . sau RUUD VAN NISTELROOY . joaca la mencester. ce dreaq, daca faci fatza la scurte, evoluezi catre lungi, nu? shi ce daca se consuma tubu?? eee…

cuvintu PULA apare in traseele mele in 26 de locatzii. asta in varianta singulara. ca romnu e potent. shi misogin. ca mine. deci pula. de unu singur. sau singura… in pizda, apare doar in 8 locatzii. aaa, in 9, ca am shi io la mine pe scara, scris mic, ce-i drept, o “pulan pizda”, imediat sub butonu liftului, ca de cite ori apas, am impresia ca parca ash potrivi-o… ma rog… SUGI PULA am numarat fo 4, din goana mashinii, dintre care una la sediu lu vadim, undeva pe la piatza elefterie prin spate (sediu marfa ce are ala pacolo). acu nu shtiu daca lui vadim i se ura problema, cert e ca pe zidu de la intrarea in partidu rom mare, pina sa vezi stema romniei, apuci deja sa ceteshti sugi pula. nush cum dreaq, dar in cazu asta kiar sunt de acord. da’ ce zic io ca sunt de acord, kiar ash cotiza shi io o tura. da’ nu la supt. stau acu shi ma gindesc cit de impersonal e acest sugi pula. deshi atit de direct adresat, tzie ca lector perfect shi antrenat. dar sa lasam… deci pizda: pizda nu apare nicaieri. de fapt apare dar nu de una singura. am spus, doar insotzita de pula. romnu are grija de pizda, nu o lasa de una singura, ca shtie el ce shtie… deci pizda apare insotzita de pula. doar asha. sau in alte asocieri elegante, evocatoare – la vulcanizarea din spate de la piatza domenii apare asha: “SO FUT PE MATAN PIZDA”. varianta romneasca a lu fuck e rara in inscriptziile cu litere mari. in skimb, unde e scris mic, gasim fututu la liber, in orice meteo-conditzii / pozitzii (“sa te fut capra cind ploo” – asta e in statzie la fixu din 13), intre shi cu orice personalitatzi publice (“so fut pe andrea marin”, asta e pe zidu de la complexu primavara, shi mai e shi semnat – DODU [daca mai era loc, semnam shi io pt un prieten] ), intre orice grade de rudenie (“sa te fut in gura, frate” – pe bune ca are virgula, sa mor io, potzi verifica la bancomatu de vizavi de hotel mariot). FUCK e atit de des, incit daca ash sta sa numar, mi-ash face norma de coituri pt fo 3 vietzi. fuck u. fuck off, fuck evrising, fuck yu madar, fuck the system. CACAT am numarat doar de doo ori. in ambele locatzii e scris cu roshu. sau culoarea e corecta numa ca io sunt daltonist.

acu ash vrea sa itzi zic de ceva deosebit, ceva care m-a pus rau pe ginduri. e vorba de malone. malone asta tre’ ca e un personaj cosmopolit shi deja “internatzionalizat”, ca apare in mai toate cartierele, la locuri de cinste, vizibile shi populate. deja ashtia cred ca shi-l disputa… la universitate, acu fo 4 ani, pe teatru natzional, intr-o dimineatza insorita, a aparut scris pe zid MALONE MUISTU. de atunci, pe malone asta l-am intilnit shi in dristor, ca de, imi fac uneori de treaba pacolo la o zina, l-am intilnit shi la obor, shi la metrou la aviatorilor, shi la piatza grivitzei. shi la progresu, pe giurgiului. deci malone asta e cu vekime, cu drepturi depline shi de nedoborit. MALONE MUISTU e scris cu verde. cu galben, cu albastru, cu umbre, grafia tinde spre arta, e scris in perspectiva, e scris cu stelutze, cu floricele. MALONE e lider. MALONE shtie el ceva. shi face. MALONE nu oboseshte. shi asta ma pune p ginduri, ca unii sunt kiar de cursa lunga…

tot pe ziduri, pe portzi sau pe unde’apuca, am mai cetit shi LINBI, / GAUAZA, / BAROS, / TRAIASCA REGELE, / LEGIONE, / GETA, / VIO, / MOARTE TIGANILOR, / LAZIO, / MANELE IS SUCK(?!!?!??), / VARZA, / BUL, / ILIESCU, / CDR, / METALICA, / HAI ROMANIA, / LABA. cel mai mult insa mie imi place cum e scris geta. GETA e intr-o inimioara plingacioasa, ranita de o sageata. asha numa pe NELU l-am mai vazut, dar in inscriptzii modeste. in inimioare pe banci, frumos scrijelite, pe copaci, prin veceuri cind ma pish shi nu ma uit la gaura, pe banketele din trenuri, autobuze, taximetre. intzeleg io ca nelu asta e mai dibaci ca malone, dar nitzel de rang inferior. ca el nu e de scena mare shi de locatzii centrale, dar e putincios shi de suflet… aaa, shi la el mereu e specificata apartenentza sexuala. preferintzele lui. el e numai cu lavinia, cu ttzy, cu nicoleta. shi in ecuatzia “nelu + loredana = LOVE”, nelu asta deja imi da cu tifla. ma’nabusha… ai dreaq sunt unii mah… cite au shi tot nu se satura…

de fo’ doo zile ma gindesc sa scriu shi io ceva. ca ma simt expert. pe usha la shefu; OCUPAT. dar nu ca la un birou la care e unu prins pina peste cap de treburi. ci ca la un closet.
 

p.s.:_ MALONEEEE, muie mah, nelu e mai tare

Diverse 16 Ian 2006 03:06 pm

 

az e luni .

Diverse 15 Ian 2006 08:18 pm

M’AM INCURCAT…

io n-am boala pe homosexuali. sa fie la ei acolo. zau ca n-am nimic cu ei, numa ca uneori m’apuca kefu sa-i shenilez nitzel. m-a ferit dumnezeu sa cunosc specimene d’astea, da’ uneori n-ai cum sa ocoleshti problema shi tre sa faci fatza unei astfel de intlniri. fatza, da?

zilele trecute m-am intlnit cu un homosexual. nah, n-aveam cum sa evit kestia, ca il refuzasem de nenumarate ori shi omu s-ar fi gndit ca am idei preconcepute, ca am ceva impotriva, ca fac hemoroizi . e ca shi cum ash fi intr-o FUNDatura. pai tre sa ieshi mai omule zice el oarecum ingrijorat, sa mergi la sala, sa mergi la munte, la sfirshit de saptamina ceva. la pescuit. uite, eu merg des la pescuit cu baietzii… unde POPOseshti? intreb eu, pe FUNDULEA? sau pe salba aia de lacuri de la FUNDENI? nu mai, la florica, e pe la fo’ 60 de km de bucureshti… aaa, pe la florica? frumoasa zona, e ca la NAMOLOASA. sau ca la CURtici. e fain, am vazut o gramada de CURve p’acolo heheh…. e, sunt peste tot zice el putzin stinjenit, treaba lor, sa ne fereasca dumnezeu. io, sa mor de ris, ma usturau okii’n cap da’ trebuia sa fiu serios. imi venea sa-mi dau shuturi in cur, da’mi iesheau cuvintele oricit m-ash fi straduit io sa le tziu in fru. ai facut DOSare la ultima tematica ? ai aproFUNDat ideea? il intreb… da, am aranjat totul, e pe fishe, ca la carte. aha, e bine, ca altfel daca nu sunt bine aranjate cine shtie pe unde DOSesc aia de la FUNDatzie hirtiile, fo’ cuconitza ANALfabeta shi imPOPOtzanata d’acolo care sta toata ziua cu poponetzu pe scaun le pune la DOSpit printr-un loc DOSnic, le inFUNDa pe undeva, le inCURca shi nici dracu nu le mai gaseshte prin cele pliCURi, le conFUNDa, le scuFUNDa… crezi? devine el ingrijorat, ca am muncit, sunt kestii speciale… pai nu shtii ce POPOr de leneshi shi nepasatori suntem? shi rid… heheh, hai ca te inCURajez acum hehehe, stai linishtit, nu sunt sCURgeri de informatzii, o sa fie ok, ca doar nu suntem in kurdistan. inCURsiunile tale in tematica vor fi pe mini bune, nu vor fi tratate cu curu, ce naiba, mai ales ca la tine totul e coRECT, CURsiv, diRECT, CURgator, totul pe un FUNDal bine documentat shi frumos inDOSariat, nu? la tine totul se imbuca perfect , esti un bun ANAList, ce naiba, eshti un maestru, o sa ai popularitate la ce CURriculum ai. evident, evident zice el. e bine, fac io, sa nu te dai in spate de la nimic, asta poate fi o deviza buna. poate fi un FUNDament pt o noua serie de scrieri inconFUNDabile kiar, nu banCURi, truCURi , nu ce fac ashtia acum. tu nu te intzepi, nu te infunzi…. o sa intri in ANALe, ANALogiile tale sunt tzepene. tari. virile. vnoase. vrtoase. tre’ sa ieshi in fatza, restu – in spatele tau, sa-i ia dracu… sa stai tu primu… intre primii… shi asta cit mai CURind…

deja amicul meu jubileaza. juiseaza… simte el, asha, intr-un fel, ca io, prin nu’sh ce dracu minune, il intzeleg perfect. iar io – io mai am putzin shi explodez. imi vine sa fac ceva, sa NU ma apuce un ris d’ala isteric, s-o kem pe curca de kelneritza sa ii cer un likior de curasao sau nishte curmale ceva, sa fac o cura, sa bag o cursa in curbe pn la veceu sa-mi scot cureaua shi sa ma bat la curu gol, sa fac curind curatenie in limbaj, sa-mi bag deshtele’n priza la curent sa ma curentez sa sara scntei shi sa iasa curcubeu’ curbiliniu, fut’o'n cur de viatza, de fundatzie, de natzie, de specie… vreau un ANALgezic…

mai lom doo suCURi? ca-mi vine sa ma’ncurc…

cacat… ce dracu sa mai zic? n-am nimic cu ashtia… da kiar nimic… numa ca ceva nu-mi da linishte… homosexualitatea asta, ‘nainte vreme, se pedepsea kiar cu moartea… porma cu inkisoare… acu e aparata, ca drepturi, de lege… daca mine va fi obligatorie??? da’ ma apuca teama, ca imi aduc aminte de bancu ala, ca cica totzi pamintenii se trag din adam shi eva, da’ ca numa noi, romnii, din decebal shi traian…

m-am carat din crciuma aia pe usha din dos. cu dureri de cap. de spate. shi de cur. ca am avut scaun. tare.

 

 

imbucam o curmala ceva? asha, ca’ntre sodomel shi gomorache… care te ia pe la spate…

Diverse 12 Ian 2006 07:42 pm

DE BELEA

hehehehehheheheheh… sa dea dracu, la salariu va fac cinste la totzi

Diverse 12 Ian 2006 07:29 pm

io shi ninitza

io shi ninitza… mi se puse pata… ea marturiseshte printre rinduri ca are indeletniciri casnice shi ca cica tre’ sa se ocupe shi de plozi… dar daca e numa o figura de stil? ashea, sa ma bage-n ceatza? ce daca, io tind sa cred ca ninitza asta a mea e super femeia pe care io o merit. shi ca e lipsita de obligatzii. libera de sarcina. sau sarcini. nu shtiu cum, da’ simt io asha ca EA e… kiar daca n-o cunosc. ce, am nevoie de prezentari, de siviuri complete, de shedintze de recunoashtere prealabila, de intilniri aranjate ca sa pot sa am o parere finala, concreta despre ea? ce simtzi tu NU e tzeapa… in rest – toate prezentarile, toate explicatziile, toate anuntzurile pot fi tzeapa. e corect? cica sa crezi in anuntzuri matrimoniale tnara, dragutza, blonda, sexy, fara obligatii, 90-60-90, picioare 1.20 m, plina de viata, patimasa, exotica, misterioasa, amatoare de senzatzii tari. shi ce crezi ca vrea asta? pai asta vinde pui de pekinez . numa ca au greshit aia rubrica unde i-au pus anuntzu… shi tu visai ca prostu, deja salivai… sa crezi aberatzii d’astea shi sa nu-tzi ascultzi inima – asta e prostie , nu e lucru intzelept. ca caut de mic sa dau de o adevarata cu care sa… , caut pe net, printre vekile colege, printre alea noi , anuntzuri, etikete pe stlpi etc. de ce sa nu cred io in ce am aici, la mine’n blog? ca ninitza mea a venit singurica, shi asta poate e un semn… mai bine ma concentrez pe ce am decit sa umblu creanga cautind prin alte partzi… io shi ninitza… e deshteapta fata (asta ma face sa intzeleg ca nu poate fi shi frumoasa, notziunile astea se exclud reciproc, da’ nu conteaza…) da’ ce sa faca ea cu frumusetzea? sa faca… sa faca ce? n-ar shti ce sa faca… shi asta e bine… nu shtiu io prea bine ca atunci cind femeile nu mai shtiu ce sa faca – se dezbraca?? (shi asta cre’ k e singuru lucru bun pe care ele il pot face…) deci daca tot acolo se ajunge, recunosc sincer ca nici io n-am ce face cu frumusetzea lu ninitza. sa se dezbrace… ca ma pot intreba daca asta poate ca a tot facut-o? e, shi ce daca? ce, o iau de noo? ce, io sunt perfect? adeca stai nitzel, io sunt. io sunt perfect. shi apoi, demnitatea shi bunu renume al unei femei se datoreaza tacerii mai multor barbatzi… cacat, io sunt mai vorbaretz… da’ sunt exceptzia aia care confirma regula, deci nu-mi fac probleme… io shtiu doar ca vreau sa am femeia ideala… shi simt io asha ca ninitza respecta profilu… shi ca shi ea, e un gen de exceptzie care confirma multe reguli… dintre atitea femei io cred ca mi-o aleg de tot pe ninitza. cert lucru. shtiu ca vreau asta. deja am impartzit regnu muieresc in patru categorii: alea frumoase, alea inteligente, ninitza shi majoritatea. ninitza mea speciala! ninitza mea draga. pina sa apari tu, pt mine femeile erau ca elefantzii: imi placea sa ma uit la ei da’ nu mi-ash fi dorit unu acasa… acu ninitzo – cum facem? cafea? sau film??

 

curtezano, ma lashi?

piciu – daca nu iese vraja cu ninitza pot sa-tzi cer prietenia?

 

Diverse 12 Ian 2006 06:12 pm

adaugire la VREREA 13

scuze , am uitat ceva
ash vrea, doamne , daca se poate, sa ramina colega mea gravida … tastatura ei e mai buna… pls… :)

Diverse 11 Ian 2006 07:35 pm

MICUL MARE SECRET

Intr-o zi, in gradina Eden, Eva ii spune lui Dumnezeu:
- Doamne, am o problema!
- Care e problema ta, Eva?
- Doamne, stiu ca tu m-ai creat, mi-ai dat aceasta minunata gradina si toate aceste animale fantastice si mi l-ai pus si pe acest sarpe groaznic de hazliu langa mine, dar pur si simplu nu sunt fericita.
- De ce nu esti fericita, Eva? veni intrebarea de sus.
- Doamne, sunt singura, si m-am si saturat sa tot mananc mere.
- Bine, Eva, in acest caz am gasit o solutie la problema ta. Voi crea pentru tine barbatul, si ti-l voi pune alaturi.
- Dar ce este acela, un barbat?
- Acest barbat este o creatura ratata, cu multe greseli si trasaturi urate de caracter. O sa te minta, o sa te insele si o sa fie incredibil de vanitos si increzut. Intr-un cuvant, iti va face viata un calvar. Dar va fi mai
mare, mai puternic si mai rapid, si va avea placerea de a vana si ucide lucruri. Va arata comic atunci cand se excita, dar fiindca te-ai plans il voi crea astfel incat sa iti satisfaca nevoile carnale. Va fi lispit de
umor si va iubi mai mult decat orice altceva luptele sau joaca cu mingea. Nu va avea nici prea multa minte, astfel ca va avea nevoie de sfatul tau pentru a putea gndi corect.
- Pai suna fantastic, spuse Eva ridicand din spranceana. Unde-i buba? intreba ea.
- Ei bine, il poti avea cu o singura conditie.
- Si care e aceasta, o Doamne?
- Dupa cum am spus, va fi mandru si arogant si se va admira mai tot timpul pe sine. Va trebui sa il lasi sa creada ca el a fost primul creat. Nu uita, acesta trebuie sa ramana micul nostru secret.
Stii tu…ca de la femeie la femeie.”
 
 
hmm… ce te faci koae daca e adevarat
heheheheh…

Diverse 11 Ian 2006 05:59 pm

CUM SA TRAIESTI FRUMOS

seara trecuta (de fapt tirziu in noapte), cind am ajuns acasa, am verificat cutia postala. fac asta destul de rar. asta ca sa-mi pastrez antrenamentu la lenea care ma caracterizeaza cind e sa-mi ridic shi/sau achit facturile. pe care, pt ca poshtaritza imi face oki dulci, shtiu oricum ca le gasesc frumos impaketate, strecurate cu grija shi dragoste pe fanta ingusta a cutiei metalice. de data asta, pe linga cele facturi, am gasit si un catalog. o cartzulie. frumos ambalata, colorata, ademenitoare. in lift, curios, incerc sa-mi dau seama ce cuprinde catalogu asta. hmmm… observ o etiketa cu numele unei madame. adresa e si nu e corecta. destinataru, clar lucru e altu. ca pe mine nu ma keama naerven burak eleisa. da’ io sunt romn. acu’ – ce sa fac? pe doamna n-o cunosc, shi daca paketu a ajuns la mine, lasa sa fie. ma uit shi io, shi atita vreme cit nu e ceva de valoare, cit adresa e gresita, cit numele lu femeia aia nu-mi spune nimic, consider ca am toate motivele sa nu-mi mai bat capu. sa fie primit, nu? ajuns sus, dupa un pipi care ma seca de pe la piata unirii, ma apuc sa rasfoiesc catalogu asta de comenzi prin poshta. shi bai frate, ma prinde jucaria rau de tot. da’ rau de tot. pt ca dupa ce am terminat de rasfoit, de minunat, de rumegat, de salivat shi visat, mi-am dat seama ca deja se facuse dimineatza. uuu, ‘tu’tzi catalogu matii, shi imi vine sa dau cu el inca uitindu-ma crucish la ceas… cind a trecut mah timpu?? gindindu-ma inca la cele vazute in catalogu asta de prezentare, ma vir in pat shi sper sa adorm, sa prind macar fo doo ore de somn. acu, sincer, nu prea am prins, ca mintea mi-a fost tot la draciile vazute in catalogu alora, da’ zau daca imi pare rau. pt ca daca nu mi s-ar fi intimplat asta, zau ca ash fi ramas un muritor de 2 bani, un neshtiutor, un nima’n lume, un tzaran prost de dlga pt care cuptoru cu microunde fi-va sa fi fost maximu posibil intr-ale inventicii, ergonomiei shi utilitatzii… ca la cite gadgeturi am vazut in broshura, sper sa-mi ajunga pe un cincinal. acu hai sa va zic shi voo, sa luatzi aminte, sa cugetatzi shi sa va datzi seama cit de proshti suntetzi. iaca…

inca din primele pajini ale catalogului putem afla ca pt calatorii, pe linga recuzita necesara, potzi avea un arsenal impresionant de kestii, de maruntzishuri care itzi vor face viatza un rai shi calatoria un vis. cum, bagajele sunt prea grele? nici o problema. setul de kingi elastice POLYSTRIFE itzi vine in ajutor. pentru modica suma de 224 de euro potzi avea un sistem de kingi, sfori, cordoane, fringhii, bretele, ce dracu sunt ele, elastice dar trainice, cu ajutorul carora potzi lega linishtit valizele, papornitzele, desagii sau ce dracu ai, de capota mashinii. mai mult, ca bonus, fringhiile astea pot avea shi mner. sau mnere. mineru e din plastic tare, facut exact dupa forma minii. pe bune, garantez asta, ca am vazut detaliu la imagine. ma scarpin in cap shi ma gindesc cita inginerie frate, ce minte luminata a putut concepe sistemu asta de sfori, care, zica-se, e incredibil de ushor shi de practic de mnuit. itzi arata aia p’acolo cum faci o bucla pe sub jamantan shi cum aplici mneru. dupa ce ai aplicat mneru, tragi nizzel uite’ashea shi sistemu strnge in sigurantza tot ce ai tu pe capota mashinii. deci secretu sta in mner, daca nu-l primeshti ca bonus, te uitzi ca prost la sfori… shi unde mai pui ca indata ce ajungi la destinatzie, potzi folosi sforile alea shi pt a face un hamac. sau pt cort. sau sa faci leagan la copil. zau asha, uite’aici poza, un leagan spinzurat de un palmier, un hamac intre doi palmieri, un cort dupa un palmier. nah, cacat, nu-mi cumpar d’astea, pe unde merg io sunt doar salcmi. sau plopi. pacat… puteam folosi sforile alea la o gramada de kestii… hamac… leagan… cort… sau pt cordelina buna de alpinism. sau pt shufa de tractare. sau pt a improviza un mic podetz. sau sa te spinzuri. hai ma, ce dracu… sau poate ca dupa ce dai 224 de euro pe nishte sfori, kiar itzi vine sa te spinzuri?? aa, stai ma, ca are shi mner…

bun. mai departe. tot pt calatorii sprincenate, vad frumos prezentat in culori vii o… un… … nishte… … nah, o kestie. n-am intzeles io prea bine, da’ se pare ca kestia aia e de fapt un set de geamuri de plastic pt cort. pe diferite culori. adeca fumuriu daca e soare orbitor shi tu vrei sa ai amurg in cort, roshu daca eshti romantic shi vrei sa tzi se para tot concediu la cort un nesfirshit apus shi tot asha… asta zic io ca asha imi imajinez, ca asha intzeleg sau deduc din poze shi din putzina germana pe care o shtiu. acu’ ca mantzocaria o fi pt alte alea, sa ma ierte dumnezeu, clar lucru, sunt un tzaran care habar n’are de dastea. da’ numele mi-a ramas. ii zice CIELE FAHREN. contzine 12 piese, se monteaza in 3 minuten shi coasta 12 euro. mai zice shi ca eine einhel produziert. plus taxe. ce sa mai, imi dau seama cit de dobitoc am fost pina acu’, ca deshi n-am cort, tot nu-mi pot ierta ignorantza de a nu fi gindit la necesitatea unei astfel de… de… de ce pula mea e. nah. da’ am zis, pozele sunt frumoase, face totzi bani imaginea.

ashea. deci tot la calatorii mai gasim un set de spatare pt scaune fara spatar. adica daca vrei spatar, ok, daca nu, nu. ca faza aia, noaptea stau la cap cu doo cani. una plina cu apa shi alta goala. ca daca mi-e sete sa beau, iar daca nu mi-e sete, nah, sa fiu pregatit shi pt asta, nu? deci spatarele astea sunt ingenioase, intzeleg ca se pot monta la o varietate mare de scaune, nu numai la cele de voiaj. se pot monta la tot felu de scaune shi chiar shi la alea cu spatar. shi costa doar 42 de euro. da, bine, eine einhel produziert und taxe. mah, acu, zau asha, un spatar d’ala mi-ash lua shi io, ca e facut fain, dupa curbura spatelui shi are shi juma de caush pt cur, numa ca se vind la set de 4 bucatzi. da’ okii tot mi-au ramas la ele… ahh, ce ergonomie , ce studiu de eficientza, ce inginerii sofisticate, cita cercetare tre’ sa fi stat la baza acestei gaselnitze. in cautarea scopului perfect, nu? ce bou, vezi? muream fara sa shtiu de asta. dobitoc. am zis.

mai departe. KINDERRHUMME. un minunat set de mingi. sau mingii??? cum dreaq se spune ma corect? ma rog, mingi, mingii, tot un drac. cert e ca setu asta de mingi itzi ia inima, nu alta. sunt 6 la numar, fiecare in alta culoare. toate adunate, itzi ocupa tot porbagaju’. da’ nu conteaza, sunt atit de frumoase, vesele, dulcici… shi ce daca atunci cind te duci in voiaj nu itzi trebe decit o minge? sau poate nici aia? da’ daca itzi vine sa batzi mingea in f’o poienitza? shi daca in poienitza aia sunt galbenele? pai mergi frumos la mashina shi iei mingea galbena. sa se asorteze, ce dracu, faci si tu poze, aratzi la cumetri, la nashi, la colegi… cum tzi-ar sta tzie, intr-o poienitza plina de galbenele sa te joci cu o minge maro??? huh??? shi daca poienitza e plina de albastrele shi de pizda tzigancii, ca astea cresc mereu impreuna shi sunt albastre, ce iei? ai ghiciiit, mingea albastra. ai vazut? simplu, nu? da. setu asta de 6 mingi e mana cereasca. mai ales la 22 de euro. mda… eine einhel produziert und taxe… bah ce dobitoc sunt. cum shtiu ashtia mah sa faca productzii numa’ de folos mah, numa ce-tzi trebe, tzie, om, sa te potzi bucura mah de natura, sa nu fii luat prin surprindere de te miri ce situatzie… mare inginerie, curata mentalitate productivista… 22 de euro… hmmm… pomana… la cite satisfactzii…

ma rog, sa le lasam dracu de calatorii ca io unu, cel putzin, nu mai shtiu cum arata nici macar centura bucureshtiului, daramite alte zone

shi sa trecem la bu-ca-ta-riiiiiiieeee! sa mor io. aici totu m-a spart. da’ totu mah, toate produsele m-au facut sa visez, sa-mi accesorizez imaginar bucataria in asha fel incit, musca aia, tot imaginara shi ea, sa n’aiba loc sa zboare printre atitea shi atitea minunatzii. cea mai faina kestie e suportu de scobitori. sau pentru scobitori?? nah, lasa… deci suportu asta KRINELOWE coasta 9 euro shi are 4 compartimente. un compartiment pt scobitori ascutzite care intzeleg ca se folosesc doar in cazu cutare cutare shi cutare, un compartiment pt scobitori late, care la fel, au functzia aia, aia shi aia, un compartiment pt scobitori de plastic (clar lucru, p’astea de plastic nu le arunci, le speli shi le pui la loc) shi alt compartiment pt scobitori ordinare. mah, daca ashtia spun ca sunt multiple diferentze intre toate aceste tipuri de scobitori, tre’ sa-i credem, au ani buni de civilizatzie inaintea noastra, ce dracu… ashtia cind produc ceva, studiaza temeinic, nimic nu e lipsit de logica, rost sau functzionalitate… deh, civilizatzia… lasa ca am vazut io, cind am fost p’afara, de m-a invitat o komisie de smekeri la un rerstaurant, ca aveam in fatza, de-o parte shi de alta a farfuriei, nu mai putzin de 14 instrumente de/pentru mincat. la ce dracu or fi folosit, habar n-am, ca s-au servit nishte frigarui shi totzi le-au inghitzit direct de pe batz… am tras cu okii la ei, shi daca am vazut ca aia infuleca din batz, asha am facut shi io… sau poate shi p’aia ia luat pe nepregatitelea aranjamentu tacmurilor… ca ma gindeam, la cita’ arsenalu de tacmuri era desfashurat pe masa, – hait, m-a luat dracii, sa vezi cite feluri de mincare o sa fiu obligat sa cinstesc shi sa apreciez…

tot pt bucatarie, imi curg okii la un suport-agatzator-scurgator de polonice. aia zic ca se fixeaza si in perete, ca se poate monta shi intr-o talpa shi sa stea pe aragaz, ba ca se poate agatza kiar shi de tavan. acu de ce sa ma cac pe mine, tre sa tac dracu shi sa recunosc: sunt un prost. ce loc poate ramine nefolosit intr-o bucatarie??? ?? ca sub kiuveta ai gunoiu (io asha-l tzin, bine mah, intr-un cosh, ce dracu). pe peretele pe care e aragazu pus nu potzi pune nimic ca e capacu mare al aragazului sprijinit de perete. poate cel mult un abtzibild d’ala cu stan shi bran, ca asha am vazut io shi taaare frumos mai era… in rest, totzi peretzii sunt ocupatzi de corpurile suspendate. shi unde n-ai f’un corp d’asta suspendat, pariu ca ai fereastra? si atunci? ce loc mai ramine liber??? taaa-vaaanu’… ai vazut? pai tu crezi ca inginerii ashtia care inventeaza minunatziile astea, ca inventatorii ashtia sunt nishte idiotzi mah? pai te cam insheli. deci agatzatoru-scurgatoru de polonice, daca l-ash avea, de tavan mi l’ash agatza. ca io vreau sa primesc noul. modernismu. sa fiu utilat, in pas cu moda. gata, s-a termiant cu toate astea asha cum le-am vazut noi la mama shi la tata in apartament. ce pula mea, daca vad shi masa de tavan, imi iau shi d’aia. shi scaun de tavan imi iau. shi covor de tavan. ca lumini in podele deja am vazut. shi nu numa la discoteca. la masa te tavan cred ca indicat e sa nu serveshti ciorba, parerea mea… agatzator-scurgatoru de polonice e 4 euro.

buuun… acu’ vine piesa de rezistentza. e o mashinarie, un mecanism? un aparat complex??? e o… un, nah, o kestie senzatzionala. e cam cit juma de masa d’asta cam cum avem totzi pe la bucatarii… nah, e mare potzi sa spui. da, dar habar n-ai ce e, asha ca taci. deci e mare. are fo 27 de butoane. 3 cadrane cu indicatori numerici ca la bombele cu ceas de le vedem noi prin filme, dezamorsate in fix ultima secunda . doo manete de fo 45 de centimetri una, shi fo 60 cealalta. are o multzime de beculetze. aaa, butoanele alea nu sunt ma butoane oarecare, sunt taciuri dalea, de abia pui amprenta shi mashina executa… mashina executa… mashina… ce executa? ceai. da. e o mashina de facut ceai. sa nu spui ca mai lesne e sa-l faci punind un ibric la foc shi dupa 3 minute deja savurezi ceaiu, ca nu tzine… nu intzelegi? una e sa bei un ceai dala bashit de ibric shi alta e, nu?, sa bei un ceai facut de MASHINA DE CEAI. eee? ce zici?? cre’ ca e o mashina minune. ca altfel, pt un neinsemnat ceai, faceau ei asha ceva??? cre’ ca mashina asta shtie citeva mii de retzete de ceaiuri. pt cind ai febra. pt cind tzi-e frig. pt cind eshti obosit. pt durerea de cap. pt hemoroizi. pt linishtire. pt cind te caci. sau pt cind nu te caci. pentru clisme. shi pentru comprese. oare cum o face??? te scaneaza cind intri in bucatarie??? te scaneaza, ea, mashina – shi-shi spune ei, sieshi: opa, stapnu are ganglioni, ia sa bagam noi repede un mushetzel… shi pac! te shi trezeshti cu o ceashca de ceai, o mindretze de mushetel, ushor dulceag, parfumat, nici prea cald, nici prea rece… sau mashina te scaneaza shi zice: opa, stapnu n-a mai futut de citeva zile, ia sa bagam noi o doza sigura de bromura, sa-i linistim libidou shi pornirea animalica ca altfel s-a zis cu colega de birou… nasol e daca suntetzi doi in casa… sau mai multzi… de incepe mashina sa va incurce, sa-l faca p’ala bolnav de diabet sa intre in coma de atita zahar scapat in ceai, lu’ ala racitu sa-i mai dea shi ca premiu fo’ 3 ore de diaree datorata laxativelor din ceai shi p’ala de a futut toata noaptea – sa-i strecoare deshtept, tot in ceai, nu? o 9 doza de afrodisiace… heheh, am imaginea…. da’ se pare ca inginerii sunt deshteptzi mah, cre’ ca au scris in manualu de folosire ca MASHINA DE CEAI nu e indicata decit pt casele cu cel mult doo persoane… inteligentza, inteligentza, dar nici kiar asha… da… doamne, cit mai visez la mashina de ceai… deshi shtiu ca niciodata nu voi avea acest vis realizat… costa 845 de euro… eine einhel produziert und taxe… pacat…

nah… mai departe… mai departe vad (shi imi sclipesc iar okii) o patura electrica . TERMOSDIREN. da’ d’aia deshteapta mah, cu senzori, cu program, nu gluma… aceasta cuvertura termica poa’ sa tzina minte mofturile tale. de ex, daca te doare noada curului, ea va shti sa faca in asha fel incit toata noaptea vei simtzi caldura ei in noada. potzi regla diferite grade si diferitzi timpi, intzelegi? te culci seara cu dureri de shale shi dimineatza te scoli ca nou, bun de o partida de rugbi cu aia din samoa sau din tzara galilor… itzi dai seama? ai vazut ce nasol e sa te doara noada? hai zi pe bune, ai vazut? pai cum sa refuzi tu mah minunatzia asta tehnica? ce te va face sa fii ca nou? numa sa nu te rasuceshti noaptea in pat, shi in loc de noada curului sa-tzi prajeasca oole… ca atunci ai pus-o… shi mai cred io asha, ca cel putzin pe mine, o asemenea patura electrica ma va face sa devin nitzel mai religios… asta pt ca nu-mi va veni prea ushor sa ma culc sub ea fara sa fac o rugaciune la doamne doamne shtiind ca paturica mea draga e bagata in priza de la capu patului… deci ai numa’ de cshtigat, platind 423 de euro. shi eine einhel produziert und taxe… vazushi ca ai invatzat?

daca ai animal, nu, nici el nu e uitat. vad in catalogu asta o zgarda. pe baza de baterii. si pt cini da’ shi pt pisici. e ca parfumu unisex, intzeleg io asha, de merge la totzi… in cazu asta, shi la cne shi la pisica… deshi ma gindesc io ca pisica ar trebui sa aiba ditai grumazu sa i se potriveasca zgarda… sau poate e pt pisici d’alea de la ei, bine hranite, late-n spete, cefe shi burtzi. ce face zgarda asta? pai cica alunga puricii. unde ma ii alunga? aaa, de pe animal, evident. dar unde? pai cum unde? in dormitor, in baie, in sufragerie… da’ cum sa nu fii mulzzumit? itzi dai seama? pt prima oara cinele sau pisica ta nu va mai avea purici… cit despre tine, cu sigurantza ca nu vei putea spune acelashi lucru… ce mai face zgarda asta? cinta 11 melodii. 11. pt cine? cui? de ce? ma rog, am intzeles ca sunt un tip obtuz shi lipsit de perspectiva intzelegerii solutziilor propuse de progres shi de noile tehnologii, da macar atit pot sa intreb: cui dreaq ii foloseshte sa cinte zgarda??? sa auzi unde e ascuns cinele cind itzi maninca a shaptea pereke de papuci? sau sa te razbuni pe pisica, a dreaq, ca nu suporta decit muzica de opereta?? nah… ce mai face zgarda? lumina. are un senzor, o fotocelula, shi atunci cind se intuneca, aprinde un mic beculetz care lumineaza modest. cit sa nu te impiedici de cine cind te duci noaptea sa te pishi?? sau cit sa-tzi gaseshti pisica sub plapuma?? aaa, shtiu, bagi pisica luminoasa sub plapuma shi tragi cu okiu la dama, daca e inkilotzata, o lashi sa doarma, daca nu – poate ai o shansa… ce mai face zgarda? pai mai are o za intr-un cap mobil in nu shtiu cite grade de libertate, sa atashezi shi lesa, mai are un anou pt medalion, mai are… nah… am zis cit costa? nu? ok. 120 de euro.

mai vad asha:

o oglinda mare de baie, care are o alta oglinda, rabatabila in asha fel incit, printr-un joc de reflectare shi de dulci unghiuri sa itzi vezi shi ceafa sau coshurile de pe spate, costa mult asta, ca spune ceva de suprafatza oglinzii tratata nu shtiu cum shi nu shtiu cumu asta e scump al dreaq, da’ dai ca face, nu?? cine mai are ocazia sa verifice in fiecare dimineatza daca i-a crescut sau nu coada la spate???

mai vad un aparat de tuns parul din nas. e ca un tub, ca un supozitor mai gros, intzelegi? ceva ca o lama circulara se invirte repede in el shi te face in nas asha cum eshti in palma. acu’ stau io si ma gindesc – daca nu mai ai par in nas, unde mai cresc mucii??? de ce se mai agatza ei? stai de vorba cu un om shi te trezeshti ca-tzi pica un muc din nas, ca deh, nu a mai avut in ce sa se tzie?? shi buna, shi rea, mashina asta, nu shtiu, inca ma mai gindesc daca mi-ash lua-o sau nu. ca nu e mult, 29 de euro. eine einhel produziert und taxe. ca uitasem.

asha. mai vad un umerash pt… umerashe, e dikisit el asha, pare complex, ma rog, da’ nu-i intzeleg rostu. o sauna faciala. un suport cu alarma, pt proteza dentara. un cuier pt baston. sau pt crje. cre’ ca asta e cadou’ ideal pt bunici. un set de covorashe bune de pus la intrare, dar cu un loc decupat, aparat cu un invelish transparent, in care sa itzi pui poza ta. daca vine prietenu pe la tine, shi in fatza blocului e omniprezentul cacat de cine plus cele peste 67 de flegme galbene, e un delir sa shtii ca-shi shterge talpile pe fatza ta, la intrare. altfel amicu asta al tau e bine crescut, bine intentzionat. civilizat, nu? se shterge omu pe piciere cind itzi intra in casa. ashea… suporturi pt hirtia igenica cu opritor. adeca itzi da cu portzia. shi daca te caci imprashtiat, mai bine pui mina pe un ziar sanatos, mare cit maica rusia shi kina dimpreuna – sa te saturi de shters la cur decit sa faci scurta la mina folosind suportu asta care itzi portzioneaza, (pt economie?) hirtia igenica, rupta in mici shi fine bucatzele de parca ai vrea sa shtergi la nasuc mica balerina-bibelou de pe etajera… ma rog, io m-ash feri de o astfel de achizitzie… mai vad un aspirator cu un ecran tv – dai cu aspiratoru prin casa shi te uitzi la meci? sau daca prinde babylon blu, ce dracu faci mai intii? aspiri in coltzuri sau faci o laba?? hai ma, ce dracu… da zau asha, pe bune, am vazut in obor shi frigider cu televizor, ashtia, mai avansatzi, au bagat televizor shi pe aspiratoare … io ash inventa un televizor cu cite un ecran pe fiecare parte. asta ca sa nu mai caut de nebun telecomanda prin toata casa, ‘ga’mi’ash pula’n ea de telecomanda, ca pina o gasesc se termina filmu a dreaq de telecomanda care era in buzunaru de la treningu de pe mine, asha, deci un televizor cub, fiecare fatza fiind un ecran care arata cite un program. in felu asta ma doare la basca daca imi ascunde amanta / nevasta / concubina telecomanda, ma duc shi rasucesc televizoru ca pe pui in protzap, dupa cum vrea muskiu meu. ce am mai vazut in catalogu doamnei (stai sa ma uit cum o keama dreaq k’am uitat) da, naerven burak eleisa??? am mai vazut bigudiuri ce pot fi personalizate cu numele tau, asta ca sa nu le incurci la tine in casa cu posibilele bigudiuri ale f’unei alte muieri(?) pai la tine in casa e doar un set de bigudiuri. care sunt ale tale, nu? tre sa scrii pe ele sa nu uiti ca sunt ale tale? sa fii sigura ca sunt ale tale??? ma rog… o halba de bere cu sonerie de bicicleta – aici kiar ca m-am blokat, nu vad decit ca sunt un idiot, incapabil sa intzeleg sensul shi rostul celor ce se afla in jurul meu… o clantza de usha cu manushi detashabile (daca e frig, itzi tragi manushile cu care e clantza prevazuta shi foloseshti clanta fara sa itzi inghetze miinile… dar daca tu ai manushile tale? ce faci? pierzi vremea sa le dai p’alea jos pt a le folosi pastea ale clantzei? ca doar n’ai dat banii de nebun pe asta, daca ai cumparat asha ceva, foloseshti ca sa-shi merite totzi banii, nu?? io nu cred ca ash lua asha ceva, ca shi-asha, pina descui, pina ma descaltz, pina ajung la baie, aproape ca m-am shi pishat pe mine… sa stai sa faci permutari de manushi in fatza ushii doar de dragu produsului cind te pishi pe tine shi mai ai putzin shi itzi e indiferent, zau ca nu e o socoteala…) un set de lentile de diferite forme – da unde pula mea gaseshti rame de formele alea??? shosete care atunci cind le faci ghem se fac ca o minge de lina shi te potzi juca cu ele/ea, numa sa nu itzi puta picioarele, pernutze de le umfli shi le vri sub cur, numa sa nu se sparga una cind ai o vizita simandicoasa, cutii pt borcane, cutii pt cutii, huse pentru cutii, huse pt haine, haine pt ghivecele de flori, cu papion, cu bolero, doamne, o minunatzie, sa ai asha ghivece imbracate la geam crapa pipota lu vecina de invidie ca mushcata ta are frac shi cactusu crinolina… cornete de inghetzata de plastic – da’ daca vin copii lu vara-mea pe la mine, shi le dau inghetzata, io nu mai manic din cornetele alea – deci nu e un plasamnet bun, ca aia, i-am vazut io, baga toate cacaturile in gura shi porma se mira asta, vara-mea, de ce au oxiuri, giardia, tenii, limbrici shi altzi parazitzi…

am vazut o multzime de frumusetzi in broshura asta, o multzime de kestii de… de… nah, de n-am cuvinte mah…

si inca shi inca o multzime de kestii faine, deshtepte, folositoare, utile shi… shi…

ba frate, zau asha, am vazut de m-am saturat… daca ash avea bani, mi-ash face casa nekerman, ce sa mai… vb aia, bani sa ai, ca restu vin singure… dracu m-a pus sa rasfoiesc broshura femeii??? n-am dormit, da’ am visat cre’ ca la toate, toate produsele alea prezentate acolo… ce viatza duc ma unii… bafta lor… sai ai pina shi la ghivecele de flori papion… asta da clasa vericule… las-o’n pula goala, frate… eine einhel produziert…

Diverse 11 Ian 2006 01:11 am

PENTRU FEMELE DESTEPTE

ba nene, ma puse dracu sa umblu teleleu pe net, in zona feminina a problemei. siteuri pt cucoane. siteuri. site-uri. ete cacat. saituri, na. asheea… in loc sa fiu shi io baiat deshtept, sa ma dedau la a invatza de pe saituri meseriashe, facute de meseriashi, trucuri in php sau f’un trip de edit, ma puse dracu sa pasesc in fascinantu univers virtual muieresc. shi m-a luat cu spaime. pt ca zau daca io m’ash fi ashteptat la asha ceva. in marea lor majoritate, cam toate zonele astea, cara zau ca sunt pline de gisculitze mioritice pina la refuz, dar cam toate zonele astea, au rubrici incomensurabile de predictzii astrale, horoscoape, citit in stele, in astre, in coada cometelor, in intzelepciunea eclipselor, in prafu stelar, in urmele lu jedi sh’a lu razboiu stelelor etc… am avut rabdarea – kinuitoare ca o cacare de urgentza in caz de nunta or botez, cind deja eshti in biserica shi nu mai ai optziuni – de a citi toate ineptziile alea d’acolo. nah, sa zicem ca asta n’ar fi o mare belea, ca io cetesc repede – necazu intervine in momentu in care bagi nasu shi in ceva forumuri, in discutziile online nascute la subsolu f’unui grup d’asta virtual muieresc, discutzii din care reiese clar de tot o kestie: ba frate, astea CRED orbeshte in ce cacat se maninca p’acolo.

de ex am avut taria de caracter sa nu rid decit la finish shi sa cetesc lamentarile uneia care facea reclamatzie la o anume predictzie – care? habar n-am, ca erau prea multe… nah, cert e ca fatuca aia se plingea ca horoscopu d’acolo, predictzia, zisa zodiacului, nu s-a potrivit. ca a fost pe dos. nu s-a adeverit, caca’m'ash pe ele de furtuni solare si de raze gama care perturba armonia viitorului bietei fatuce, ca taaare mai suferea ea, sarmana… universu asta deshukiat, micimea lui de univers de rahat care comploteaza fara mila impotriva unui suflet ratacit dar doritor de adevar shi implinire… ca acolo i se spusese, printre altele, ca in ziua aia fi-va sa intilneasca un fat frumos, coket, parfumat, manierat , iscusit, dotat, 29 cm (asta e dimensiunea lu calu lu fat frumos asta, de-i ziceau de el p’acolo pn zodiace, ce credea ea??). si vaca spunea ca a renascut instant ca cafeaua la plic cetind acele predictzii, ca, uite’asha, d’odat’ a prins ea voiniceshte curaj shi incredere in ea shi in viatza ei, ca parca pina shi acneea a palit in fatza unei asemenea ocazii a destinului, okii ei s-au facut degraba albashtri ca marea moarta in fatza unei astfel de intimplari ce i se pregatea, parul slinos a devenit ca matasea kinezeasca, cariile dintzilor din fatza s-au astupat ca prin minune shi pina shi transpiratzia ei a inceput sa miroasa a apa de roze… shi toate astea numa datorita inevitabilei promise intilniri cu oferta destinului.

acu, de ce sa ma cac pe mine, e bun shi cite un moment d’asta, sa vina unu shi sa-tzi zica de bine, sau sa itzi gindeasca de bine, zici bogdaproste, sa dea dzeu sa fie asha shi merji mai departe… ca se intimpla sau nu, asta e alta poveste. da’ sa te agatzi ca nebunu de o kestie pe care n-ar trebui sa dai nici macar 2 bani, deja faza asta pute… si pute rau a foliculina d’aia statuta, pusa la pastrare prin ceva noduli mamelari inca de la frageda virsta de 12 ani… citesc jelania ei shi mai aflu asha: ca locuieshte pn’ chitila , pe unde era vama de tranzit, ca e eleva la o medie-tehnica ceva (suna ca titulatura fostelor postliceale), an terminal, shi ca in seara cu pricina, a facut pe dracu in patru sa iasa la discoteca. isteatza fata, evident, socoteala, ratzionamentu ei a fost bun. cum dreaq sa-shi gaseasca ursitu’ daca sta ca vaca’n staul? ca poate doar f’un instalator cu 3 rinduri de burtzi sau f’un poshtash cu curu tabacit de caninii ciinilor din cartier poa’ sa bata la usha… shi nici unu, nici celalalt nu verifica profilu promis de horoscop, nu?… asha ca a ieshit fata la discoteca; shi-o fi pus ea pampon la timpla, shi-o fi lustruit fatuca noastra condurii, tremurind de ashteptari, a imbracat fusta mini a lu sorsa, aia neagra cu crapatura, din plastic, care se muleaza misheleshte pe curu-i shi poate fi shi grabnic saltata peste bazin, pubis, buric, zona inghinala , coccis, noada curului, na, urcata in cap, deci ushor ridicabila shi asta doar ca posibila indeletnicire a “promisului fat” sa fie lesnicioasa… bluza, shi aia a lu sorsa mai mare, care e la munca-n spania, deshi purtata, fi-va s’o fi stropit din belshug cu colonii numa de va fi avut, da’ cum astea e scumpe, lasa, e bun shi shpreiu de camera, mai ales ala cu miros de levantzica, dupa ce dai – juri ca nici nu te-ai fi cacat acolo… ce bijuuri ieftine sa mai fi folosit ea, pentru accesorizare, asta n-o mai shtim, cert e ca fata s-a privit critic shi a dat verdictu: sparg! is buna. buna rau. shi a purces… cu ce ginduri roze fi-va sa fi plecat ea, asha, lipa-lipa, ca o gisca proasta, privindu-se in “oglinda” vitrinelor de pe marjinea drumului (siktir, e ca asha facetzi toate?? huh?? hehehe)… am imajinea… buuun… cica la discoteca era beton. beton? sa mor io, am fost shi io in discoteci, da acolo erau globuri de sticla, reflectoare, lumini, plexiglas colorat pe jos etc… nah, pn chitila nu e nevoie pare’mi’se de bugete substantziale, merge shi betonu… daca e bine finisat, e ok. acolo, la disco, cica in primele 5 minute a fost agatzata de unu. nu ma mir. ma mira insa faptu ca cele 5 minute reprezinta totushi o eternitate ca sa fii, la cum aratzi, shi in chitila, agatzata. ashea… fata spune acolo frumos cum ca vorbele curgeau lejer, ca se simtzea in largu ei, ca bulu bulu, cacamaca gros ca apa, riki martin a spart da’ tot pe gutza s-a dezlantzuit cintarea generala, ca orele treceau ca secundele – oooofff, cita poezie, cit lirism, mi-e sa nu inceapa sa-mi curga un oki – ca el, ft, mai facea shi glume, era nitzel inaltutz, dadea asha bine din burik si avea camasa rosie, ca se vedea cum luceshte, deskisa sa se vada shi lantzu de la nash’su, ca a baut citeva sticle de cico, nah… si o gramada de alte amanunte de gen…

pula mea. beleaua insa vine dupa. gingasha ei copilarie e fracturata brutal cind iese cu ala la o tzigara. ca in discoteca era intuneric. sau lumina doar asha, cit sa nu bei din scrumiera. shi acolo, la lumina, ia cunoshtintza cu ursitu. care cica era urit ca muma padurii. shi ca, in acel moment, a simtzit cum ca toata viatza ei parca e urmarita de un blestem. acela de a nu fi fericita, de a cauta mereu fara a gasi fericirea. ca atunci, in acel loc shi in acea clipa, shi-a vazut tot viitoru. cenushiu, aspru, oasndit… shi s-a simtzit pierduta. pt totdeauna.

zau?? zi sa mori tu! hai fah, fugi dreaq d’aci de proasta…

cum dreaq sa fie fah altfel daca esti o idioata???? hehehehe… shi mor de ris cind vad shi incurajarile celorlalte vaci intzelepte din zona, gata sa-i aline suferintza, pline de experientze proprii, incarcate de sens: “papushe, nu dispera, viata i-ti v-a scoate in cale ce meriti” / “daca te aduni un pic, daca iti focusezi bine pretentiile, o sa vezi cite sanse vei avea in viitor” / “da, e trist, si mie mia zis gresit la horoscop si stiu prin ce treci, eu sint alaturea de tine”… shi tot asha… hehe…

pai bey, treaba sta ashea: cind ai iq-u’ cit temperatura camerei, shansele posibile sunt zero. zero fah. shtii ca asta nici macar numar nu e? pizda proasta ce eshti… o lege de bun simtz a societatzii spune ca daca eshti de doo parale, ai belit-o. shi definitiv. pin’ la cotor. daca itzi cautzi fericirea urmind harta astrelor shi indicatoarele dn’ zatzu cafelei lu mata, evident ca ajungi in discoteca dn’ chitila unde dai de raoul (de fapt il keama gdea c. costel). care numa’ fat frumos nu e fah, tuto. nu, acolo nu va veni niciodata un tinar fain, cu manere elegante, cu poanta fina sub limba, cu citatu din clasici la deshtu mic shi cu curea versace. acolo il afli doar pe raoul care dupa citeva zile itzi va face cunoshtintza cu lovitura lui secreta dn’ fundu curtzii, cind umaru genereaza o alonja de meci de mare gala, cu promise, sigure shi multiple k.o.-uri, sa-tzi dea de voie dupa kefu lui. pe raoul fah, pe raoul, care o sa puta a cantina de la uzina toata viatza. care poarta shosetele doo saptamini. care nu foloseshte sapunu ca or e scump, or se consuma. pe raoul care crede ca tubu cu pasta de dintzi e f’un nou adeziv. shi care numa dupa ce bea unirea vede in tine o femeie. de fapt o pizda. shi shtii de ce fah toate astea? ca eshti o idioata care cauta adevarul shi calea vietzii in horoscoape. in bobi, in taroate, in ghioc, in solzu d peshte… de-te fah dreaq… ca, sa fim sinceri, doar atit meritzi… ca visele tale umede vor nashte numa regrete shi frustrari… shi, cu putzin ghinion pt specie, vei nashte creaturi aidoma tzie. dar stai linishtita, nu eshti complet inutila asha cum spuneai… cel putzin serveshti de exemplu negativ pt cine-o vrea sa vada… cacat… heheheh, ma ia risu’ acu’ – ca imi dau seama cit adevar e pe lumea asta, ca ala care se nashte shi urit shi sarac shi prost, are toate shansele ca atunci cind se face mare sa ishi dezvolte toate aceste calitatzi… heheheheh

nah… cam asha a fost excursia mea p’acolo. am pus cu simtz de raspundere un semn la favorites, pt ca am apucat sa mai vaz shi alte kestii interesante din universu femeii internaute. de pilda cum sa bei apa intr-un mod sexual. sau cum sa-i furi iubitul dushmancei tale. sau cum sa faci inimioare la shireturi. sau “sarutul – incotro?”. shi tot asha, nishte superbe fntni de intzelepciune menstruala care dau adevarata valoare micronului ce masoara tentativa de creier. sau mimarea intzelepciunii. imi promit, plin de solemnitate, ca o sa mai vin p’aici. acu’ tre sa ma duc sa iau un antivomitiv, nu de alta, da’ sucu meu gastric vrea sa ia aer. pace mie, nebunului…

Diverse 10 Ian 2006 08:32 pm

cnid nu mai inetelgi nmiic

vraeu sa supn ca nu e imoprtnata froma exrpimariolr noarste, ci daor ceea ce spnuem, ca nu cntozeaa in ce odrnie se alfa lirteele itnr-un cuvant pnetru a inetelge un measj, nu? e ca si in vaita, initmpalrile nu cntozeaa cnid si cum se initmpla, ci ceea ce rmaine de pe umra lor e imopratnt. si utie asa, inrt-o vrzaa colmpeta si deasvrisita, vei ptuea ctii si exsita fraa pera mrai prboelme, asta daor in czaul in crae nu etsi un idoit asa ca mnie crae sta si catua inetelsuri pnetru fiecrae baisna in prate si dcaa alfa si un rapsnus mia vera sa-l si inetlaega fuut-i mmaa ei de vaita. mia bnie ma imabt cu baagbnotii mie si inavt sa ma daora la plua de tot, asa cmu nmuai pe folrea ciaoca il daore, ca p’ala ncii in plua nu’l druea. a darcu cruva de vaita, o iau toti la plua si tot nu se sautra. cruva tot cruva raimne si la a pasipea renicraanre… ketsie de krama sau de dunmeezi pelcati cu srocvoa… ruagmnite carte diivintate: fa’ma, doanme, aseuxat ca un igner, sa fiu lispit de psoibliitaeta de a mai floosi oragnul… hai bulu bulu… hehe

Diverse 10 Ian 2006 06:19 pm

PROBLEME DE FEMEIE

azi m-am impiedicat pn zona de una. io, relativ bine dispus, o intreb asha, din obishnuintza shi in trecere…ce faci fah? aia, cu okii-n pamint, abia raspunde. ce ai mah? ai prbl? ai patzit ceva? ea pare translucida, transfigurata, prada parca unor tulburari cu grad mare de risc… si raspunde shoptit, dind sa plece mai departe: nu mah, n-am kef. io, cretin, o tzin de mina si zic pai la ce tzi-ar trebui, fata, kefu? ce sa faci cu el? fiecare zi e la fel cu restu’, e nevoie de kef ca sa treaca si ziua asta? nu ma idiotule, nu intelegi nimic. nu am kef, am o stare idioata, nu-mi convine nimic si kestia asta ma termina. asta pt ca sunt femeie. intelegi? sunt FEMEIE si am probleme. dar ce intelegi tu? nu intelegi nimic, tu esti barbat, pe tine te doare-n… si a plecat mai departe, parca si mai abatuta…

io, ca bou’, pironit locului, privind lung dupa ea, las pina si tzigara sa-mi arda buricu deshtului… pizda matii de tzigara…

e femeie… si are probleme. PROBLEME. are un alt fel de probleme, ceva ancestral, ceva metafizic, ceva distructiv filosofic, pina si mersu ei in lungu culoarului pare a lasa urme de o tristetze materiala, ca atunci cind calci intr-un rahat de ciine si inca fo dooj de pashi lashi semne pe caldarm… probleme de o alta consistentza, pe care io, animal cu penis, barbat, nu o pot simtzi, banui, intzelege, digera… probleme nascatoare de alt tip de consecintze care mie’mi sunt total de neintzeles… cum pula mea mah??? adeca sunt opac in fatza problemelor nascute de feminitate. ce ratare de om sunt mah… lipsit de fecunditatea ideii, mereu strain de substantza problemelor, de miezul lor adevarat, mereu pe linga, ca un dat din cur in somn, cind, daca dormi pe o patura aspra, risti sa-tzi zgrii erectzia… ea are probleme de o alta natura, definitiv straina mie, eu fiind incapabil sa pot intzelege marea drama existentziala, marele secret ce consta in a fi femeie… probleme… pai shi io am probleme… cu cacatu asta de mashina, sa-i fut in gura p’aia de la servis… am probleme cu shefu meu (de fapt el in sine e o problema perpetua) (apropo, sa nu uit, il fut si pe el)… am probleme cu un cosh pe buca stinga, stau ca dracu pe scaun, aplecat spre dreapta, dorind sa-mi protejez buba… shi in dreapta mea sta una care se da cu un parfum care mie-mi provoaca class =”xirtireh” href=”http://www.acasa.ro/icter” title=”icter”>icter mecanic (aici nu shtiu ce sa fut mai inti, buca mea sau colega – rau shi intr-un caz, shi in celalalt)… am probleme cu cele patru etaje pe care de 5 zile tre sa le urc gfind ca e liftu stricat (sa-i fut shi p’aia de la administratzie)… am probleme cu locurile de parcare (sa-i fut p’astia de la primarii), cu mersu in mol (sa-i fut… pe cine mah? aaa, doar vinzatoarele… da, doar pe ele), cu statu la ghishee (sa-i fut pe birocratzi), cu sistematizarea shi urbanismu (sa-i fut pe edili), cu salubritatea, cu scumpirile, cu ratele la asigurare, cu impozitele, cu sculatu de dimineatza, cu faptu ca tre sa las sa curga o juma de ora apa calda pt a fi calda, cu ghena de la 7 care e mereu incuiata de o mamaie de pe etaj shi tre sa duc gunoiu la 6 (p’asta n-o fut)… am multe probleme. shi toate au contur, volum, sunt clare, precise, au un determinism convingator, nu scap de ele decit daca le infrunt, tre sa scot peptu’nainte, sa dau drumu la stigatu de lupta shi…

probleme…

eu sunt mascul, stiu asta, pt ca fac pipi din picioare si pt ca shtiu sa scuip. shi mai am shi tzinta. sunt bun. e bine sa fii barbat. io asha cred. macar problemele unui barbat pot purta nume clare… cu teama, insa, incep sa vad ca problemele de FEMEIE pot purta mii de nume, si ca a incerca sa le identifici shi sa le numeshti – ar fi nesabuintza curata… pe mine ma doare-n freza, ca barbat, daca nimeni nu observa ca azi mi-am aranjat mai fin freza, nu? ca sunt barbat. da. pot spune inca… cum ca pot, daca vreau, sa fiu toata luna bine dispus. dar toata luna. nu am probleme pt ca daca vb cu sefu, stiu ca nu conteaza formele corpului meu. e bine ca sunt mascul pt ca, oricit s-ar kinui, nimeni dintre colegii sau pretinii mei nu ma va putea face sa pling… hehe… kilotzii mei costa cam de citeva zeci de ori mai putzin decit kilotzii lor, decit kilotzii femeilor. shi nici nu-mi intra-n cur (decit doar daca sunt excesiv de curioshi sau de prost informatzi)… cind fac pipi, singuru meu contact cu un closet e la talpi. ca usha o deskid cu cotu. nu din obishnuintza, ci din scirba, kiar daca ma duc sa ma pish la cel mai luxox stabiliment. (shi ca veni vb de veceuri, cind imi vine sa ma pish nu tre’ sa stau sa ashtept 20 de minute sa prind un pishoar liber). la mine, ca barbat, daca am peste 4 pereki de pantofi, pot sta linishtit, ca deja sunt prea multzi. nu dau bani pe boiele sa ma usture la pleoapa. si nici la buzunar. pot sa rgi pe mai multe tonuri. shi asta fara a nashte f’un resentiment. poate doar invidie. evident, din partea unor alti masculi. daca am un cosh in frunte, ma doare-n cur. (nah, nu, asta e rau, ca acu am un cosh pe cur shi kiar doare rau, asta ar trebui sa shterg da’ mi-e lene, lasa sa fie, lasa sa este…) e bine ca sunt mascul pt ca rasu’, la mine, dureaza citeva minute… shi nu cobor mai jos de nodu gtului… io, ca barbat, nu am probleme cu viatza sexuala a celor din juru meu. shi pot sa ma bucur sincer, ca doar sunt mascul, de aflarea unei noi aventuri a unui alt mascul. nu am probleme cind un amic, la o nunta, botez, petrecere, reuniune, are o camasha ca a mea. poate sa aiba shi pantalonii la fel. shi ceasul daca vrea. shi cravata. (sau nu, aici pierd detashat, ca nodu la cravata pt mine e ca limba incashilor). e bine sa fii barbat, nu? hai pe bune, ce dracu, daca ma maninca, ma pot scarpina intre picioare de nenumarate ori. de multzumitor de multe ori ash putea spune. ele, femeile, in fatza unei astfel de necesitatzi, sunt distruse. io n-am probleme cind e cald, daca vreau, ma desfac pin’ la burik. pot sta cracanat. shi cica e shi sexi. nu sunt stresat de lipsa oglinzilor. nu sunt stresat ca mi-a facut pantalonu genunki, cur sau sula. nici tricou tzitze. nici camasha coate. stiu sa desfac o conserva in 2 secunde. nu am probleme in fatza unui bec ars. nici in fatza unei sticle de bere – o pot desface shi cu nasturele de la sacou. shi ce daca se rupe? pot face comentarii la filme porno, spunind exact, dar EXACT ceea ce gindesc. shi daca e sa ma uit la un film porno, nu o fac cu coada okiului, k mi-e frica de strabism . paru meu de pe picioare nu mai creste de cind aveam 15 ani. firele de par din sfrcuri? nici nu le bag in seama. shi ce e mai mult decit perfect, e ca absolut orice situatzie, dar ORICE SITUATZIE, o pot rezolva in 2 secunde cu cea mai mirifica cugetare: ia mai da-o’n pula mea. punct.

ele, femeile, insa, sunt alta specie. azi am vazut clar. ea are probleme. ar trebui sa meditez indelung la asta, pina la contopirea cu contingentul analizat. ca sa pot intzelege. “sunt FEMEIE si am probleme. dar ce intelegi tu? nu intelegi nimic, tu esti barbat, pe tine te doare-n…” … si a plecat mai departe, parca si mai abatuta… tre’ sa meditez indelung, pina la contopire… (uhmmm… daca-mi creshte pizda? sau nu, aia nu creshte… sau creshte? aaa, pe interior…)

ash vrea sa ma fi dus dupa ea, sa fi incercat ceva… ceva ce nici eu nu shtiu… cum dreaq sa-i spui unei femei, sa-i explici ca poate rezolva totul cu un singur “mai da-le’n pula mea”? sa ii aratzi ca toate trec shi ca e pacat sa fie trista pt kestii lipsite de importantza? sa-i spui, fara ca ea sa se scirbeasca shi sa se oripileze teatral, ca viatza e ca prul de la cur, scurta shi plina de cacat, shi ca a prelungi sau a nashte noi probleme e shi mai dramatic?

sau ca, daca inotul se zice ca slabeste, inseamna ca balena face o greseala??? sa incerci a explica unei femei lucruri simple e ca si cum tzi-ai suge-o singur… un perpetuum mobile al ineficientzei shi al lipsei de sens. e pacat…

probleme… nah… de ce sa ne facem shi noi, prin noi, alte shi alte probleme?

probleme…

io n’am alte probleme decit alea care sunt… atit… macar io sunt dshtept… doar alea…

stau shi ma intreb shi io, asha, ca bou’… mah, oare adam avea burik???

opa… na belea, am shi io probleme…

nu… fals, eu n-am astfel de probleme… io sunt un tip serios, ce pula mea…

io n-am astfel de probleme…

da’ totush’… de ce se mai sterilizeaza instrumentaru shi seringa folosita pt condamnatzii la moarte??? oare omu din interioru mascotei lu miki maus zimbeshte atunci cind faci poze linga el? de ce nu cishtiga ghicitoarele la loto? shi de ce niciodata nu suna ocupat cind greshesc numarul????

doamne, ce ma fac? totushi am atitea probleme…

Diverse 09 Ian 2006 08:11 pm

nu te respect! na!

FEMEIA VIETII MELE. azi am aflat adevaratele ei sentimente. o alta cadna din zona mi-a soptit tainic la ureke cum ca ea, FEMEIA, e cumplit de furioasa. pe mine. pe mine? da’ de ce? pai uite d’aia: ca esti misogin dar in acelasi timp te uiti la fermoaru’ ei, ca daca vine cu decolteu – zice ea – tu balesti si te holbezi, ca esti nesimtit ca orice mascul, ca faci glume proaste, ca o remarca de-a ta o face sa roseasca grabnic, ca, ce mai’, esti lipsit de maniere. ea e o doamna si tu…

ZAU? acu’ stau ca prostu si analizez. ca io credeam despre ea, pina acum, nici mai mult nici mai acasa .ro/ acasa .ro/putin” title=”putin”>putin ” title=”putin”>putin decit ca e si ea o fatuca oarecare. parca nici nu o simteam, doar ma amuza modul tmp in care incerca sa intre in gratiile celor din jur. si cam atit. ca, sincer sa fiu, zau daca i-am dat importanta. cel mult ne salutam si basta. da’ acu’ kiar ca m’au luat nervii. ce dreaq fah, n-ai loc de mine? noroc cu faza asta, ca acu’ imi fac si io ordine in minte, imi dau si io seama care e treaba cu domnita asta.

ia sa vedem…

in primu rind am fost atent la revistele de pe birou’ ei… niciodata pina acu n-am tras cu okiu’, da’ de data asta, cind s-a dus sa-si skimbe tamponu’ (zau, fara sa vreau, am vazut ce a scos din geanta… sincer – nici n-a facut f’un efort deosebit sa disimuleze, sa maskeze nizzel kestia – in definitiv, nah, ce mama dreaq, e doar un tampon, o menstra, o kestie obisnuita, dar nu esti fah DOAMNA? nu asta pretinzi? cum dreaq de te tii doamna doar in birfe iar in comportament – pula???)… asheeaa… deci m-am uitat pe biroul ei la ce dreaq reviste citea… am vazut asa: cosmopolitan, girl, bravo, femeia moderna, tabu, nerve (asta cre’ ca e de import) etc. aaa, si cre’ k’am vazut si o coperta de cioran, scos pn’ 94 la humanitas… brava mare asociere… pai ce dreaq univers tre’ sa aiba gheisha asta a mea frate? ca, de-al dracu, am rasfoit si io revistutele alea si m-a pocnit brusc necazu’… aflu dintr-o astfel de revista a ei cum sa te masturbezi cu dushu’ (femeie fiind). m-a luat frica, deja aveam imaginea unui cap de dush bagat acolo. acolo, cum unde? da’ noroc ca am cetit ce zicea mai departe. si am inteles ca nu tre’ sa bagi dushu, ci doar lasi jetu de apa “sa treaca cald printre labii” – cacofonia cre’ ca e o licentza a alora de la cosmo – asha, si dupa ce jetul de apa excita bine zona, umezesti degetele si cauti “acel loc intim, deasupra clitorisului” pe care tre sa-l masezi frate/soro cu simtz artistic. da’ ma intreb io la ce dreaq sa mai umezeshti deshtele daca tot eshti sub dus… nah, sau poate sunt io cretin. incintat de asemenea revelatii, dau pagina. acolo, minune mare, cum sa seduci o femeie. incerc sa ma conving, dar fara succes, ca revista asta e de ambe sexe. sa ma conving? nici o sansa. e doar de femei. aha, tzak, imi pica fisa, destul de greu (cre’ ca era d’aia de 5 lei, cum erau fisele pe vremuri, fisa mare, lata, de nadejde, ca d’aia mi-a picat greu)… deci, tu, femeie, cum dreaq sa faci s-o agatzi pe alta. da mah, si aia tot femeie… citesc kestii care nu-mi spun nemika, zau, asha faceam io pe la pubertate cind mi se punea pata pe f’o virginica paupera da’ plina de nuri, pe care o seduceam cu o pizza prelungita shi cu ceva cuvinte mai breze decit sfaturile astora (kestia nu avea urmari, cel mult ne lingeam nitzel, o mina pe tzitze shi cam gata – da’ shtiu ca aia porma ma suna o luna, poate ii placea pizza, nu shtiu). ce vremuri frate, heheh, ma gindesc cum dreaq ar fi aratat generatia mea daca am fi avut astfel de reviste… da’ asta e o alta kestie… rasfoiesc mai departe revistele ei si imi joaca fain prin fata okilor cuvinte dshtepte rau. cool. trendy. shoping. x-tream, x-cite, beauty salon, drive test , cancelari de meetinguri. team building. glossy. fresh. make up. glamour. body stilist. hot. iar cool. si iar cool. mult cool, culu asta cre’ ca e actoru principal in filmu asta. si abia acu’ imi dau seama ca EA numa’ in cuvinte d’astea se sparge pe linga noi. fata populara, nu? iara io, biet tzaran de feteshti, io cica stau ca bou’ cu okii’n decolteul ei. si balesc… balesc pe dracu, poate mincam mentosane… deh, n-o respect. ea asa zice. desi ea e demna de tot respectu’… pai cum dreaq fah sa te respect – ca m’a luat dracii acu – cind tu flenduri nishte tzoale de plastic care in a doua parte a zilei put a transpiratie, dar de care spui plina de mistere ca le-ai luat de la prada, de la dior, “zau asa, uite etiketa” – si ele, celelalte gste se si uita mah, beleaua dreaq, da fata, e dior, vai ce bine iti sta, vai, tu, ce asortata – sunt cool, nu? trendy, loopy, iupi ciupi… de’te fah dreaq de tufa, ca acu abia imi dau seama, pina acu nu remarcasem, sau poate eram prea baiat de treaba sa constientizez, de-te fah dreaq, ca lasi dra ca melcu in spate, de grele mirosuri anatomice duios impletite cu mult prea stoice si dulci arome de parfumuri facatura de care zici ca “zau, pe bune, parfumul asta l-am primit de la ala, stii tu, ti-am zis, care-mi face curte, dar nu-l bag in seama draga, il mai las asa, o vreme, e chanel veritabil”… ca ma uit la buricu ei? pai ma uit fah, ca aveai scame in buric, scame, intzelegi?? si alea care sunt doamne veritabile au grija de puful lor de pe la pasarici, nu dau in graba cu lama sa ramina tuleie cum am io in barba a doua zi dupa ce ma rad, fi’mi-ar greatza, shi kilotzii, pariu ca de plastic shi aia? – erau, vezi doamne, neglijent abia ieshitzi peste talia fortzat de joasa a blugilor tai murdari, dar ce prost sunt, nu sunt bai fraiere murdari, shi nici ruptzi, asha se poarta, dai o carutza de bani sa cumperi shi uzura si jegu modernist, blugii astia ai tai cu talie joasa pe care taaare ii mai tragi in sus – si asta nu ca sa itzi acopere bentitza kilotzilor, ca p’aia cre’ ca-i tragi pina sub coaste sa se vada, asha, trendy, ci tragi blugii ashtia in asa fel incit sa tzi se vada conturul – crezi tu – perfect excitant al sexului tau coltzuros. ca balesc privindu-tzi tzitzele? intzelegi fah ca mincam mentosane?? si acu’ daca tot veni vb de snii tai, imi invie tragic in minte inca o imagine, pe care nici p’aia nu o bagasem de seama la vremea aia, doar asha, imi indurerase meteoric retina, imaginea cu picaturile alea de transpiratzie care se adunasera intre tzitzele tale, dezvelite pina la vomitiv, ca deh, “am pistrui shi pistruii sunt sexi”… aaaa, si “alunita mea purtatoare de noroc”. ala noroc??? doamne fereshte, poate sa fi fost noroc daca intr-adevar ar fi fost o dulce si intimplata alunitza, dar cind e ditai negu, ala e deja ghinion, shi inca d’ala marele, ca sculatu’ sulii in biserica… cum dreaq sa te respect fah, cind te dai mare cu “accesoriile” tale de aur pe care le cumperi de la smekera aia batrina care face negotz cu gablontzuri si aur ieftin pe care-l da scump si in rate, si de care ea spune ca e adus din italia si din franta, fah vaco, sunt cele mai perfecte si ordinare turcesti gablontzuri aurite, vaco ce esti, si telefoanele mobile pe care le skimbi mai des ca sutienu’ – ca, de-te dreaq, la cit itzi tzii tztzele alea expuse, am avut ocazia sa numar, si tot fara sa vreau, doar 2 sutiene amarite, dintre care unu e ingalbenit la bretele si altu deja ishi destrama dezolant finele fireturi si dantele coapte si alea de vremuri. da fah, acu shtiu clar, shtiu sigur ca nu te respect. e ca o imensa si unica certitudine kestia asta. shi ca o ushurare. shi vrei sa itzi spun ceva? zau daca nu ma bucura enorm kestia asta. CA NU TE RESPECT. nu te respect doamna, pt ca am vazut ce viteza ai la mincat semintze – io ma las pagubash dupa citeva incercari, ca or imi ramine coaja in gura si pierd miezu, or nimeresc numa d’alea seci, or nu ma pricep sa le sparg. nu te respect pt ca te-am vazut cum dadeai din burik pe shakira – da’ aia e artista fah, aia e ea in sine o industrie, shi tu spuneai ca vaca “sa vina ea la mine s-o invatz sa dea din buric”. nu te respect pt ca iti lipeshti ciunga de monitor. pt ca iti suflii mucii de o mie de ori in acelasi servetel. pentru ca te scarpini in ureke cu pixu, pt ca ai 3 straturi de oja, culori diferite ca perioadele de aplicare, pentru ca porti negru cind stii ca ai matreatza, pentru ca rizi ca vaca la bancuri cu blonde da’ uitzi ce vezi in oglinda dimineata cind iti pui 2 tone de rimel. nu te respect pt ca ai mincat mici cu baietzii si ai rgit ca o bivolitza de ne usturau okii’n cap pe totzi. dar tu esti gagica, campioana, versata. tipa moderna. si cind te imbraci in roz, cu pantoful negru si geanta albastra, zau ca eshti perfecta. sau cind scoti picioru din pantof, dresul tau de plastic, inca putzinel jilav, ahhh, ce arome bengaleze tradeaza…

aromele ce se degaja / trece prin noi ca o vraja…

doamno. ingalato. vaco.

siktir

 

 

 

 


Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X