Diverse 11 Ian 2006 05:59 pm

CUM SA TRAIESTI FRUMOS

seara trecuta (de fapt tirziu in noapte), cind am ajuns acasa, am verificat cutia postala. fac asta destul de rar. asta ca sa-mi pastrez antrenamentu la lenea care ma caracterizeaza cind e sa-mi ridic shi/sau achit facturile. pe care, pt ca poshtaritza imi face oki dulci, shtiu oricum ca le gasesc frumos impaketate, strecurate cu grija shi dragoste pe fanta ingusta a cutiei metalice. de data asta, pe linga cele facturi, am gasit si un catalog. o cartzulie. frumos ambalata, colorata, ademenitoare. in lift, curios, incerc sa-mi dau seama ce cuprinde catalogu asta. hmmm… observ o etiketa cu numele unei madame. adresa e si nu e corecta. destinataru, clar lucru e altu. ca pe mine nu ma keama naerven burak eleisa. da’ io sunt romn. acu’ – ce sa fac? pe doamna n-o cunosc, shi daca paketu a ajuns la mine, lasa sa fie. ma uit shi io, shi atita vreme cit nu e ceva de valoare, cit adresa e gresita, cit numele lu femeia aia nu-mi spune nimic, consider ca am toate motivele sa nu-mi mai bat capu. sa fie primit, nu? ajuns sus, dupa un pipi care ma seca de pe la piata unirii, ma apuc sa rasfoiesc catalogu asta de comenzi prin poshta. shi bai frate, ma prinde jucaria rau de tot. da’ rau de tot. pt ca dupa ce am terminat de rasfoit, de minunat, de rumegat, de salivat shi visat, mi-am dat seama ca deja se facuse dimineatza. uuu, ‘tu’tzi catalogu matii, shi imi vine sa dau cu el inca uitindu-ma crucish la ceas… cind a trecut mah timpu?? gindindu-ma inca la cele vazute in catalogu asta de prezentare, ma vir in pat shi sper sa adorm, sa prind macar fo doo ore de somn. acu, sincer, nu prea am prins, ca mintea mi-a fost tot la draciile vazute in catalogu alora, da’ zau daca imi pare rau. pt ca daca nu mi s-ar fi intimplat asta, zau ca ash fi ramas un muritor de 2 bani, un neshtiutor, un nima’n lume, un tzaran prost de dlga pt care cuptoru cu microunde fi-va sa fi fost maximu posibil intr-ale inventicii, ergonomiei shi utilitatzii… ca la cite gadgeturi am vazut in broshura, sper sa-mi ajunga pe un cincinal. acu hai sa va zic shi voo, sa luatzi aminte, sa cugetatzi shi sa va datzi seama cit de proshti suntetzi. iaca…

inca din primele pajini ale catalogului putem afla ca pt calatorii, pe linga recuzita necesara, potzi avea un arsenal impresionant de kestii, de maruntzishuri care itzi vor face viatza un rai shi calatoria un vis. cum, bagajele sunt prea grele? nici o problema. setul de kingi elastice POLYSTRIFE itzi vine in ajutor. pentru modica suma de 224 de euro potzi avea un sistem de kingi, sfori, cordoane, fringhii, bretele, ce dracu sunt ele, elastice dar trainice, cu ajutorul carora potzi lega linishtit valizele, papornitzele, desagii sau ce dracu ai, de capota mashinii. mai mult, ca bonus, fringhiile astea pot avea shi mner. sau mnere. mineru e din plastic tare, facut exact dupa forma minii. pe bune, garantez asta, ca am vazut detaliu la imagine. ma scarpin in cap shi ma gindesc cita inginerie frate, ce minte luminata a putut concepe sistemu asta de sfori, care, zica-se, e incredibil de ushor shi de practic de mnuit. itzi arata aia p’acolo cum faci o bucla pe sub jamantan shi cum aplici mneru. dupa ce ai aplicat mneru, tragi nizzel uite’ashea shi sistemu strnge in sigurantza tot ce ai tu pe capota mashinii. deci secretu sta in mner, daca nu-l primeshti ca bonus, te uitzi ca prost la sfori… shi unde mai pui ca indata ce ajungi la destinatzie, potzi folosi sforile alea shi pt a face un hamac. sau pt cort. sau sa faci leagan la copil. zau asha, uite’aici poza, un leagan spinzurat de un palmier, un hamac intre doi palmieri, un cort dupa un palmier. nah, cacat, nu-mi cumpar d’astea, pe unde merg io sunt doar salcmi. sau plopi. pacat… puteam folosi sforile alea la o gramada de kestii… hamac… leagan… cort… sau pt cordelina buna de alpinism. sau pt shufa de tractare. sau pt a improviza un mic podetz. sau sa te spinzuri. hai ma, ce dracu… sau poate ca dupa ce dai 224 de euro pe nishte sfori, kiar itzi vine sa te spinzuri?? aa, stai ma, ca are shi mner…

bun. mai departe. tot pt calatorii sprincenate, vad frumos prezentat in culori vii o… un… … nishte… … nah, o kestie. n-am intzeles io prea bine, da’ se pare ca kestia aia e de fapt un set de geamuri de plastic pt cort. pe diferite culori. adeca fumuriu daca e soare orbitor shi tu vrei sa ai amurg in cort, roshu daca eshti romantic shi vrei sa tzi se para tot concediu la cort un nesfirshit apus shi tot asha… asta zic io ca asha imi imajinez, ca asha intzeleg sau deduc din poze shi din putzina germana pe care o shtiu. acu’ ca mantzocaria o fi pt alte alea, sa ma ierte dumnezeu, clar lucru, sunt un tzaran care habar n’are de dastea. da’ numele mi-a ramas. ii zice CIELE FAHREN. contzine 12 piese, se monteaza in 3 minuten shi coasta 12 euro. mai zice shi ca eine einhel produziert. plus taxe. ce sa mai, imi dau seama cit de dobitoc am fost pina acu’, ca deshi n-am cort, tot nu-mi pot ierta ignorantza de a nu fi gindit la necesitatea unei astfel de… de… de ce pula mea e. nah. da’ am zis, pozele sunt frumoase, face totzi bani imaginea.

ashea. deci tot la calatorii mai gasim un set de spatare pt scaune fara spatar. adica daca vrei spatar, ok, daca nu, nu. ca faza aia, noaptea stau la cap cu doo cani. una plina cu apa shi alta goala. ca daca mi-e sete sa beau, iar daca nu mi-e sete, nah, sa fiu pregatit shi pt asta, nu? deci spatarele astea sunt ingenioase, intzeleg ca se pot monta la o varietate mare de scaune, nu numai la cele de voiaj. se pot monta la tot felu de scaune shi chiar shi la alea cu spatar. shi costa doar 42 de euro. da, bine, eine einhel produziert und taxe. mah, acu, zau asha, un spatar d’ala mi-ash lua shi io, ca e facut fain, dupa curbura spatelui shi are shi juma de caush pt cur, numa ca se vind la set de 4 bucatzi. da’ okii tot mi-au ramas la ele… ahh, ce ergonomie , ce studiu de eficientza, ce inginerii sofisticate, cita cercetare tre’ sa fi stat la baza acestei gaselnitze. in cautarea scopului perfect, nu? ce bou, vezi? muream fara sa shtiu de asta. dobitoc. am zis.

mai departe. KINDERRHUMME. un minunat set de mingi. sau mingii??? cum dreaq se spune ma corect? ma rog, mingi, mingii, tot un drac. cert e ca setu asta de mingi itzi ia inima, nu alta. sunt 6 la numar, fiecare in alta culoare. toate adunate, itzi ocupa tot porbagaju’. da’ nu conteaza, sunt atit de frumoase, vesele, dulcici… shi ce daca atunci cind te duci in voiaj nu itzi trebe decit o minge? sau poate nici aia? da’ daca itzi vine sa batzi mingea in f’o poienitza? shi daca in poienitza aia sunt galbenele? pai mergi frumos la mashina shi iei mingea galbena. sa se asorteze, ce dracu, faci si tu poze, aratzi la cumetri, la nashi, la colegi… cum tzi-ar sta tzie, intr-o poienitza plina de galbenele sa te joci cu o minge maro??? huh??? shi daca poienitza e plina de albastrele shi de pizda tzigancii, ca astea cresc mereu impreuna shi sunt albastre, ce iei? ai ghiciiit, mingea albastra. ai vazut? simplu, nu? da. setu asta de 6 mingi e mana cereasca. mai ales la 22 de euro. mda… eine einhel produziert und taxe… bah ce dobitoc sunt. cum shtiu ashtia mah sa faca productzii numa’ de folos mah, numa ce-tzi trebe, tzie, om, sa te potzi bucura mah de natura, sa nu fii luat prin surprindere de te miri ce situatzie… mare inginerie, curata mentalitate productivista… 22 de euro… hmmm… pomana… la cite satisfactzii…

ma rog, sa le lasam dracu de calatorii ca io unu, cel putzin, nu mai shtiu cum arata nici macar centura bucureshtiului, daramite alte zone

shi sa trecem la bu-ca-ta-riiiiiiieeee! sa mor io. aici totu m-a spart. da’ totu mah, toate produsele m-au facut sa visez, sa-mi accesorizez imaginar bucataria in asha fel incit, musca aia, tot imaginara shi ea, sa n’aiba loc sa zboare printre atitea shi atitea minunatzii. cea mai faina kestie e suportu de scobitori. sau pentru scobitori?? nah, lasa… deci suportu asta KRINELOWE coasta 9 euro shi are 4 compartimente. un compartiment pt scobitori ascutzite care intzeleg ca se folosesc doar in cazu cutare cutare shi cutare, un compartiment pt scobitori late, care la fel, au functzia aia, aia shi aia, un compartiment pt scobitori de plastic (clar lucru, p’astea de plastic nu le arunci, le speli shi le pui la loc) shi alt compartiment pt scobitori ordinare. mah, daca ashtia spun ca sunt multiple diferentze intre toate aceste tipuri de scobitori, tre’ sa-i credem, au ani buni de civilizatzie inaintea noastra, ce dracu… ashtia cind produc ceva, studiaza temeinic, nimic nu e lipsit de logica, rost sau functzionalitate… deh, civilizatzia… lasa ca am vazut io, cind am fost p’afara, de m-a invitat o komisie de smekeri la un rerstaurant, ca aveam in fatza, de-o parte shi de alta a farfuriei, nu mai putzin de 14 instrumente de/pentru mincat. la ce dracu or fi folosit, habar n-am, ca s-au servit nishte frigarui shi totzi le-au inghitzit direct de pe batz… am tras cu okii la ei, shi daca am vazut ca aia infuleca din batz, asha am facut shi io… sau poate shi p’aia ia luat pe nepregatitelea aranjamentu tacmurilor… ca ma gindeam, la cita’ arsenalu de tacmuri era desfashurat pe masa, – hait, m-a luat dracii, sa vezi cite feluri de mincare o sa fiu obligat sa cinstesc shi sa apreciez…

tot pt bucatarie, imi curg okii la un suport-agatzator-scurgator de polonice. aia zic ca se fixeaza si in perete, ca se poate monta shi intr-o talpa shi sa stea pe aragaz, ba ca se poate agatza kiar shi de tavan. acu de ce sa ma cac pe mine, tre sa tac dracu shi sa recunosc: sunt un prost. ce loc poate ramine nefolosit intr-o bucatarie??? ?? ca sub kiuveta ai gunoiu (io asha-l tzin, bine mah, intr-un cosh, ce dracu). pe peretele pe care e aragazu pus nu potzi pune nimic ca e capacu mare al aragazului sprijinit de perete. poate cel mult un abtzibild d’ala cu stan shi bran, ca asha am vazut io shi taaare frumos mai era… in rest, totzi peretzii sunt ocupatzi de corpurile suspendate. shi unde n-ai f’un corp d’asta suspendat, pariu ca ai fereastra? si atunci? ce loc mai ramine liber??? taaa-vaaanu’… ai vazut? pai tu crezi ca inginerii ashtia care inventeaza minunatziile astea, ca inventatorii ashtia sunt nishte idiotzi mah? pai te cam insheli. deci agatzatoru-scurgatoru de polonice, daca l-ash avea, de tavan mi l’ash agatza. ca io vreau sa primesc noul. modernismu. sa fiu utilat, in pas cu moda. gata, s-a termiant cu toate astea asha cum le-am vazut noi la mama shi la tata in apartament. ce pula mea, daca vad shi masa de tavan, imi iau shi d’aia. shi scaun de tavan imi iau. shi covor de tavan. ca lumini in podele deja am vazut. shi nu numa la discoteca. la masa te tavan cred ca indicat e sa nu serveshti ciorba, parerea mea… agatzator-scurgatoru de polonice e 4 euro.

buuun… acu’ vine piesa de rezistentza. e o mashinarie, un mecanism? un aparat complex??? e o… un, nah, o kestie senzatzionala. e cam cit juma de masa d’asta cam cum avem totzi pe la bucatarii… nah, e mare potzi sa spui. da, dar habar n-ai ce e, asha ca taci. deci e mare. are fo 27 de butoane. 3 cadrane cu indicatori numerici ca la bombele cu ceas de le vedem noi prin filme, dezamorsate in fix ultima secunda . doo manete de fo 45 de centimetri una, shi fo 60 cealalta. are o multzime de beculetze. aaa, butoanele alea nu sunt ma butoane oarecare, sunt taciuri dalea, de abia pui amprenta shi mashina executa… mashina executa… mashina… ce executa? ceai. da. e o mashina de facut ceai. sa nu spui ca mai lesne e sa-l faci punind un ibric la foc shi dupa 3 minute deja savurezi ceaiu, ca nu tzine… nu intzelegi? una e sa bei un ceai dala bashit de ibric shi alta e, nu?, sa bei un ceai facut de MASHINA DE CEAI. eee? ce zici?? cre’ ca e o mashina minune. ca altfel, pt un neinsemnat ceai, faceau ei asha ceva??? cre’ ca mashina asta shtie citeva mii de retzete de ceaiuri. pt cind ai febra. pt cind tzi-e frig. pt cind eshti obosit. pt durerea de cap. pt hemoroizi. pt linishtire. pt cind te caci. sau pt cind nu te caci. pentru clisme. shi pentru comprese. oare cum o face??? te scaneaza cind intri in bucatarie??? te scaneaza, ea, mashina – shi-shi spune ei, sieshi: opa, stapnu are ganglioni, ia sa bagam noi repede un mushetzel… shi pac! te shi trezeshti cu o ceashca de ceai, o mindretze de mushetel, ushor dulceag, parfumat, nici prea cald, nici prea rece… sau mashina te scaneaza shi zice: opa, stapnu n-a mai futut de citeva zile, ia sa bagam noi o doza sigura de bromura, sa-i linistim libidou shi pornirea animalica ca altfel s-a zis cu colega de birou… nasol e daca suntetzi doi in casa… sau mai multzi… de incepe mashina sa va incurce, sa-l faca p’ala bolnav de diabet sa intre in coma de atita zahar scapat in ceai, lu’ ala racitu sa-i mai dea shi ca premiu fo’ 3 ore de diaree datorata laxativelor din ceai shi p’ala de a futut toata noaptea – sa-i strecoare deshtept, tot in ceai, nu? o 9 doza de afrodisiace… heheh, am imaginea…. da’ se pare ca inginerii sunt deshteptzi mah, cre’ ca au scris in manualu de folosire ca MASHINA DE CEAI nu e indicata decit pt casele cu cel mult doo persoane… inteligentza, inteligentza, dar nici kiar asha… da… doamne, cit mai visez la mashina de ceai… deshi shtiu ca niciodata nu voi avea acest vis realizat… costa 845 de euro… eine einhel produziert und taxe… pacat…

nah… mai departe… mai departe vad (shi imi sclipesc iar okii) o patura electrica . TERMOSDIREN. da’ d’aia deshteapta mah, cu senzori, cu program, nu gluma… aceasta cuvertura termica poa’ sa tzina minte mofturile tale. de ex, daca te doare noada curului, ea va shti sa faca in asha fel incit toata noaptea vei simtzi caldura ei in noada. potzi regla diferite grade si diferitzi timpi, intzelegi? te culci seara cu dureri de shale shi dimineatza te scoli ca nou, bun de o partida de rugbi cu aia din samoa sau din tzara galilor… itzi dai seama? ai vazut ce nasol e sa te doara noada? hai zi pe bune, ai vazut? pai cum sa refuzi tu mah minunatzia asta tehnica? ce te va face sa fii ca nou? numa sa nu te rasuceshti noaptea in pat, shi in loc de noada curului sa-tzi prajeasca oole… ca atunci ai pus-o… shi mai cred io asha, ca cel putzin pe mine, o asemenea patura electrica ma va face sa devin nitzel mai religios… asta pt ca nu-mi va veni prea ushor sa ma culc sub ea fara sa fac o rugaciune la doamne doamne shtiind ca paturica mea draga e bagata in priza de la capu patului… deci ai numa’ de cshtigat, platind 423 de euro. shi eine einhel produziert und taxe… vazushi ca ai invatzat?

daca ai animal, nu, nici el nu e uitat. vad in catalogu asta o zgarda. pe baza de baterii. si pt cini da’ shi pt pisici. e ca parfumu unisex, intzeleg io asha, de merge la totzi… in cazu asta, shi la cne shi la pisica… deshi ma gindesc io ca pisica ar trebui sa aiba ditai grumazu sa i se potriveasca zgarda… sau poate e pt pisici d’alea de la ei, bine hranite, late-n spete, cefe shi burtzi. ce face zgarda asta? pai cica alunga puricii. unde ma ii alunga? aaa, de pe animal, evident. dar unde? pai cum unde? in dormitor, in baie, in sufragerie… da’ cum sa nu fii mulzzumit? itzi dai seama? pt prima oara cinele sau pisica ta nu va mai avea purici… cit despre tine, cu sigurantza ca nu vei putea spune acelashi lucru… ce mai face zgarda asta? cinta 11 melodii. 11. pt cine? cui? de ce? ma rog, am intzeles ca sunt un tip obtuz shi lipsit de perspectiva intzelegerii solutziilor propuse de progres shi de noile tehnologii, da macar atit pot sa intreb: cui dreaq ii foloseshte sa cinte zgarda??? sa auzi unde e ascuns cinele cind itzi maninca a shaptea pereke de papuci? sau sa te razbuni pe pisica, a dreaq, ca nu suporta decit muzica de opereta?? nah… ce mai face zgarda? lumina. are un senzor, o fotocelula, shi atunci cind se intuneca, aprinde un mic beculetz care lumineaza modest. cit sa nu te impiedici de cine cind te duci noaptea sa te pishi?? sau cit sa-tzi gaseshti pisica sub plapuma?? aaa, shtiu, bagi pisica luminoasa sub plapuma shi tragi cu okiu la dama, daca e inkilotzata, o lashi sa doarma, daca nu – poate ai o shansa… ce mai face zgarda? pai mai are o za intr-un cap mobil in nu shtiu cite grade de libertate, sa atashezi shi lesa, mai are un anou pt medalion, mai are… nah… am zis cit costa? nu? ok. 120 de euro.

mai vad asha:

o oglinda mare de baie, care are o alta oglinda, rabatabila in asha fel incit, printr-un joc de reflectare shi de dulci unghiuri sa itzi vezi shi ceafa sau coshurile de pe spate, costa mult asta, ca spune ceva de suprafatza oglinzii tratata nu shtiu cum shi nu shtiu cumu asta e scump al dreaq, da’ dai ca face, nu?? cine mai are ocazia sa verifice in fiecare dimineatza daca i-a crescut sau nu coada la spate???

mai vad un aparat de tuns parul din nas. e ca un tub, ca un supozitor mai gros, intzelegi? ceva ca o lama circulara se invirte repede in el shi te face in nas asha cum eshti in palma. acu’ stau io si ma gindesc – daca nu mai ai par in nas, unde mai cresc mucii??? de ce se mai agatza ei? stai de vorba cu un om shi te trezeshti ca-tzi pica un muc din nas, ca deh, nu a mai avut in ce sa se tzie?? shi buna, shi rea, mashina asta, nu shtiu, inca ma mai gindesc daca mi-ash lua-o sau nu. ca nu e mult, 29 de euro. eine einhel produziert und taxe. ca uitasem.

asha. mai vad un umerash pt… umerashe, e dikisit el asha, pare complex, ma rog, da’ nu-i intzeleg rostu. o sauna faciala. un suport cu alarma, pt proteza dentara. un cuier pt baston. sau pt crje. cre’ ca asta e cadou’ ideal pt bunici. un set de covorashe bune de pus la intrare, dar cu un loc decupat, aparat cu un invelish transparent, in care sa itzi pui poza ta. daca vine prietenu pe la tine, shi in fatza blocului e omniprezentul cacat de cine plus cele peste 67 de flegme galbene, e un delir sa shtii ca-shi shterge talpile pe fatza ta, la intrare. altfel amicu asta al tau e bine crescut, bine intentzionat. civilizat, nu? se shterge omu pe piciere cind itzi intra in casa. ashea… suporturi pt hirtia igenica cu opritor. adeca itzi da cu portzia. shi daca te caci imprashtiat, mai bine pui mina pe un ziar sanatos, mare cit maica rusia shi kina dimpreuna – sa te saturi de shters la cur decit sa faci scurta la mina folosind suportu asta care itzi portzioneaza, (pt economie?) hirtia igenica, rupta in mici shi fine bucatzele de parca ai vrea sa shtergi la nasuc mica balerina-bibelou de pe etajera… ma rog, io m-ash feri de o astfel de achizitzie… mai vad un aspirator cu un ecran tv – dai cu aspiratoru prin casa shi te uitzi la meci? sau daca prinde babylon blu, ce dracu faci mai intii? aspiri in coltzuri sau faci o laba?? hai ma, ce dracu… da zau asha, pe bune, am vazut in obor shi frigider cu televizor, ashtia, mai avansatzi, au bagat televizor shi pe aspiratoare … io ash inventa un televizor cu cite un ecran pe fiecare parte. asta ca sa nu mai caut de nebun telecomanda prin toata casa, ‘ga’mi’ash pula’n ea de telecomanda, ca pina o gasesc se termina filmu a dreaq de telecomanda care era in buzunaru de la treningu de pe mine, asha, deci un televizor cub, fiecare fatza fiind un ecran care arata cite un program. in felu asta ma doare la basca daca imi ascunde amanta / nevasta / concubina telecomanda, ma duc shi rasucesc televizoru ca pe pui in protzap, dupa cum vrea muskiu meu. ce am mai vazut in catalogu doamnei (stai sa ma uit cum o keama dreaq k’am uitat) da, naerven burak eleisa??? am mai vazut bigudiuri ce pot fi personalizate cu numele tau, asta ca sa nu le incurci la tine in casa cu posibilele bigudiuri ale f’unei alte muieri(?) pai la tine in casa e doar un set de bigudiuri. care sunt ale tale, nu? tre sa scrii pe ele sa nu uiti ca sunt ale tale? sa fii sigura ca sunt ale tale??? ma rog… o halba de bere cu sonerie de bicicleta – aici kiar ca m-am blokat, nu vad decit ca sunt un idiot, incapabil sa intzeleg sensul shi rostul celor ce se afla in jurul meu… o clantza de usha cu manushi detashabile (daca e frig, itzi tragi manushile cu care e clantza prevazuta shi foloseshti clanta fara sa itzi inghetze miinile… dar daca tu ai manushile tale? ce faci? pierzi vremea sa le dai p’alea jos pt a le folosi pastea ale clantzei? ca doar n’ai dat banii de nebun pe asta, daca ai cumparat asha ceva, foloseshti ca sa-shi merite totzi banii, nu?? io nu cred ca ash lua asha ceva, ca shi-asha, pina descui, pina ma descaltz, pina ajung la baie, aproape ca m-am shi pishat pe mine… sa stai sa faci permutari de manushi in fatza ushii doar de dragu produsului cind te pishi pe tine shi mai ai putzin shi itzi e indiferent, zau ca nu e o socoteala…) un set de lentile de diferite forme – da unde pula mea gaseshti rame de formele alea??? shosete care atunci cind le faci ghem se fac ca o minge de lina shi te potzi juca cu ele/ea, numa sa nu itzi puta picioarele, pernutze de le umfli shi le vri sub cur, numa sa nu se sparga una cind ai o vizita simandicoasa, cutii pt borcane, cutii pt cutii, huse pentru cutii, huse pt haine, haine pt ghivecele de flori, cu papion, cu bolero, doamne, o minunatzie, sa ai asha ghivece imbracate la geam crapa pipota lu vecina de invidie ca mushcata ta are frac shi cactusu crinolina… cornete de inghetzata de plastic – da’ daca vin copii lu vara-mea pe la mine, shi le dau inghetzata, io nu mai manic din cornetele alea – deci nu e un plasamnet bun, ca aia, i-am vazut io, baga toate cacaturile in gura shi porma se mira asta, vara-mea, de ce au oxiuri, giardia, tenii, limbrici shi altzi parazitzi…

am vazut o multzime de frumusetzi in broshura asta, o multzime de kestii de… de… nah, de n-am cuvinte mah…

si inca shi inca o multzime de kestii faine, deshtepte, folositoare, utile shi… shi…

ba frate, zau asha, am vazut de m-am saturat… daca ash avea bani, mi-ash face casa nekerman, ce sa mai… vb aia, bani sa ai, ca restu vin singure… dracu m-a pus sa rasfoiesc broshura femeii??? n-am dormit, da’ am visat cre’ ca la toate, toate produsele alea prezentate acolo… ce viatza duc ma unii… bafta lor… sai ai pina shi la ghivecele de flori papion… asta da clasa vericule… las-o’n pula goala, frate… eine einhel produziert…

Trackback This Post | Subscribe to the comments through RSS Feed

Leave a Reply

(insereaza codul din stanga)

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X