Diverse 24 Ian 2006 07:15 pm

io am gripa aviara?¿

ba frate, m-au omorit ashtia cu gripa lor aviara… am fost la o shedintza simandicoasa cu nishte ratatzi… ala de prezida a intrat in sala cu o masca pe figura. io am bulbucat okii’n cap neintzelegind de ce e ala mascat. il intreb pe unu de linga mine, om de-al companiei respective, shi ala imi zice asha, ca un secret – ei, gripa aviara , stii tu… a-haaa… da mah, corect, gripa aviara… ma rog, un pic mai dumirit (ca am vazut pe la tv la shtiri o multzime de oameni cu masca pe nas) stau sa se termine prezentarea. dupa ce au ispravit aia, am coborit la o shefa de departament, la un etaj inferior. in lift, linga mine, unu meshtereshte ceva la nishte hirtii shi fredoneaza fals o melodie. evident, shi ala e cu masca pe figura… cind ajung la madama aia de aveam io treaba cu ea, intind mina shi aia ma lasa ca prostu cu mina’ntinsa… scuze, shtii… gripa aviara… ma rog, explicatzia scuza nitzel penibilu… imi termin treaba shi cu vaca aia shi o iau catre treburile mele. cind sa ies, un badigard dala de-ntinde holurile imi deskide repede usa. io, mirat, ma intreb cind dreaq mi-a crescut distinctzia shi importantza de se-nghesuie ala sa imi deskida usha. cind sa ies, dau sa prind usha de klantza shi ala imi spune va rog nu atingetzi, lasati ca inkid eu, stiti, gripa aviara… el cu manushi in mini… ca nu cumva sa pun io mina, mina mea, pe klantza lor. bah futu’va’n creshtet, da ce am frate? ciuma bubonica? gripa aviara? nah, acu ce sa zic, brava lor ca se protejeaza… da’ plecat d’acolo, am strania senzatzie ca am scapat dintr-un spital de paranoici si de ipohondrii… shi sunt sigur ca aceeashi parere au avut-o totzi vizitatorii respectivei institutzii… e drept, cica mai bine sa previi decit sa tragi dupa, dar prea de tot bai nene… acu, nah, hai sa ne cacam pe noi… ca romnu e as la exagerari… doar tema, motivu, uneori lipseshte, asha ca noroc cu gripa asta aviara ca avem de ce ne sparge-n beshini prin institutzii importante.

io propun ashea: ca omu’ sa fie informat shi sa invetze sa tzina cont de pericole, (pt ca ele, pericolele, primejdiile, abia ashteapta sa-tzi sara la beregush), sa se faca o lista cu toate situatziile in care potzi fi expus unor cauze care sa-tzi aduca prejudicii importante cum ar fi decesul. shi astfel de situatzii – multe sunt.

de ex ginditzi-va numa la ce risc eshti expus cind mergi la mare. e shtiut faptu ca mai totzi cei care contribuie la aglomerarea plajelor, in cele peste 5 ore de stat la soare (sau mai mult), trec prin diverse stari ce impun de urgentza respectarea unor drepturi biologice, naturale dealtfel. daca ai imaginea unei plaje de citeva hectare, suprapopulata – e de bine. inseamna ca imaginatzia ta functzioneaza. acu, asha, din amintiri, cauta sa localizezi closetele. shtii, alea 2, 3 cabine. buuun… acu’ fa o socoteala, e matematica elementara… e vb de produsele alea carteziene, ca de la ele afli deja speriat ca acele closete is incredibil de putzine pt totzi oamenii aia. care, deh, la soare fiind, consuma likide nene, ca omu nu tre’ sa se deshidrateze, nu? el a venit la distractzii, nu la imbolnaveala. buuuun… acu, daca tot ai plaja aia in minte, shi closetele alea mici shi putzine-putzine care sunt undeva departeee, departe, in spate, da, acu incearca sa imaginezi shi apa. vezi cit de aproape e de plaja? de oameni? pai cine dreaq sa fie nebunu care sa mearga sa se pishe intr-un closet puturos cind valurile iata ce-l imbie??? ? nah, acu recurgem tot la matematici. la cite likide bea omu pe plaja, in combinatzie cu numaru de ore shi cu resursele shi capacitatea interna de stocare, hehe, dreaq, te ia cu frica rezultatu’ ecuatziei, nu?. ce-mi place mie de unii care ies din apa shi sunt intrebatzi cum e apa bah?, la care aia raspund cu un zimbet de satisfactzie pe felie: CALDA. hai mah… deja am imaginea unor tsunami de pishat proaspat, abia fermentat, ushor pishcator (asha cum ii shade lui bine sa primeasca balaceala ta)… ca sa nu mai vorbim de starea de agregare semisolida a unor alte apucaturi fine shi ascunse sub nivelu apei… noroc ca pe alea le maninca peshtii… da’ pina le maninca, nah, cind tzi-e lumea mai draga shi apa mai calda te trezeshti cu un nautilus maro pe piept… fugi repede, fara sa-l mai intrebi al cui e… (acu pe bune, – a vazut f’unu aglomeratzie in fatza unui closet de pe plaja??? ca io n-am vazut niciodata pe nimeni ashteptind vnt, muscndu-shi buza shi facind srbe maruntzele-maruntzele pn fatza ushii closetului). in situatzia asta io zic ca guvernu sa ia masuri. ministeru sanatatzii sa se ia de git cu ministeru turismului shi sa gaseasca ei o rezolvare ceva… ce dreaq, mergi la mare sa te umpli de scabie? de eczeme? de furunculi shi bube dulci? ca in ziua de azi costa mult un ulcer varicos…

tot in situatzii cu grad ridicat de risc se afla shi sarbatorile bisericii… bine ar fi ca preotu sa aiba in altar un dulapior de campanie inzestrat cu mai multe cupe pentru impartashanie. e shtiut faptu ca a bea dupa un altu e cea mai mare prostie. kiar shi sub okiu vigilent a lu dumnezeu. la fel, preotu tre sa fie prevazut cu un numar de cruci direct proportzional cu numarul enoriashilor dornici de a pupa obiectele sfinte. propun ca icoanele sa fie shi ele in numar mare. sau kiar de unica folosintza. cum a fost una pupata – cum a shi skimbat-o popa. (pt crucifixe parohia tre inzestrata cu o instalatzie de sterilizare de mare capacitate). tot in aceasta zona: a se interzice boboteaza – stropeala cu likide sfintzite poate provoca o multzime de boli – de la pneumonii severe pina la stopuri cardiorespiratorii. la fel, moashtele sfinte: ele musai trebuiesc interzise. se shtie ca orice ramashitza naturala e un focar de bacterii shi microbi care abia ashteapta un semn de afectziune. nu au nevoie decit de un sarut plin de pioshenie. muribunzii, la ultima impartashanie, ar trebui sa tzina cont de sanatatea lor shubrezita, de starea lor precara, shi sa nu mai atinga sub nici o forma absolut nimic din recuzita bisericeasca. ce naiba, nu vad unde au ajuns? in cazu asta doresc sa afirm ca BOR nu tzine cu poporu. shi ca sintagma “biserica e a poporului” nu e decit un joc mishelesc, un complot meskin.

denuntz pe aceasta cale practicile inumane de la starea civila: sa se interzica sarutu mirilor. shi pupatu de felicitare din partea nashilor/rudelor/pretinilor. prin sarut, organismu nostru devine permeabil la mii de factori externi ce dauneaza grav sanatatzii. noaptea nuntzii sa se consume privind serialu preferat shi povestind ultimu an de liceu. punct.

la fel. ministeru transporturilor sa ia masuri, sa faca ceva in vederea eradicarii aromelor naturale intilnite in mijloacele de transport in comun. feromonii tipic umani nu indeamna numa la procreere, ci shi la grabnice shi explozive accese de voma. iata, deja avem o reactzie in lantz. un rau aduce un alt rau, pt ca e shtiut faptul ca jetul de voma nu e disciplinat, mecanica fluidelor fiind ceva complex shi greu de manevrat. in acest fel, pe o raza de circa 4,5 persoane – totzi se pot bucura de binefacerile unei vome matinale. shi pt ca raul atrage alt rau, kiar daca abia am spus-o, vreau sa mentzionez ca o persoana bintuita de un acces subit de voma poate antrena sanatos shi la modu serios shi pe cele din jur. propun ca mijloacele de transport in comun sa fie dotate cu sali de dushuri, cu antecamere septice shi cu mopuri absorbante, asta in cazu in care totushi se intimpla. omul e ceva sfint. e puternic, cutezator, neinfricat. dar in acelashi timp, e fragil shi delicat precum o dantela olandeza din secolu XII. omu nu trebe supus nici unei forme de contaminare . de nici un fel. autoritatzile tre sa invetze ce e ala “omu”. shi sa se comporte adecvat concluziilor shi intzelepciunilor acumulate.

e bine sa invatzam sa ne ferim. sa ne pazim. dar sa avem shi simtz civic. sa luam masuri atunci cind anketatorii lovesc cu acelashi dos de palma, peste dintzi, peste gura, un numar mai mare de inculpatzi. in felul acesta se pot raspindi boli grave, de la inculpat la inculpat. shi un om nevinovat cum e inculpatu poate plati cu viatza un astfel de tratament din partea autoritatzilor. da, nevinovat, ca se vede clar ca sistemu justitiei romne demonstreaza permanent erorile shi nedreptatzile ce se fac inculpatzilor, care inculpatzi in final se dovedesc cristalini ca lacrima fecioarei. ministeru justitziei suge. & minishtrii. & circa 16. & locotenent Buzatu, care, intimplator, mi-e vecin.

ministeru muncii se face shi el vinovat de rata mare a shomerilor. acestia se imbolnavesc de boli de nervi, de boli profesionale capatate in urma cautarii unor profesii. sau din simpla roadere a unghiilor pina la nivelu carnii, in ashteptarile interminabile pe culoarele institutziilor de resort. pai shtim cu totzii citzi microbi ishi fac sat de vacantza sub unghiile noastre, nu? deci muie shi la ministeru asta.

in aceeashi ordine de idei, tot pt a va proteja sanatatea, – verificatzi bine zonele in care tre’ sa ajungetzi, traim vremuri nesigure, confuze, terorismu e prezent la tot pasu. in cazu unor explozii, singele victimelor singerosului atentat v poate improshca, shi acest singe proaspat poate contzine germeni periculoshi pt sanatatea dvs. in cazul unor explozii nucleare, feritzi-va de a pune mina la gura. o mina nespalata va poate face cadou o hepatita virala tip C de toata frumusetzea. locurile de veci pe care le alegetzi – avetzi grija sa nu aiba infiltratzii de apa. consultatzi un geolog, un speolog, un geodez. personalul calificat va poate certifica umiditatea scazuta a locului dvs de veci, lucru important de altfel, pt ca sporii de mucegai genereaza tromboze, TBC shi malarie. or somnu nostru tre sa fie lin. curat si uscat. de voie. de frumusetze. sau de veci.

hai sanatate.

Trackback This Post | Subscribe to the comments through RSS Feed

Leave a Reply

(insereaza codul din stanga)

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X