Diverse 26 Ian 2006 07:51 pm

cum sa organizezi o institutzie publica

pentru ca cetatzeanu sa simta cu trainicie faptu ca statul e alaturi de el se vor lua urmatoarele masuri (studiu de caz – circa financiara / posta / primarii / birouri teritoriale )

    1. spatziu de desfashurare ale tainicelor activitatzi (intimplatoare sau impuse), comune cu reprezentantii statului, tre’ sa fie impartit dupa cum urmeaza:

    a) un spatiu vast, utilat modern, cu aparatura de ultima generatzie (care oricum reprezinta un ozn pt omu de rind, prea temator shi pt a pune macar intrebarea pe unde se baga in priza). acest spatziu vast, luminos, utilat, va fi atent monitorizat din punct de vedere climateric astfel: in perioada de iarna shi in periaoda de vara temperatura sa se hotarasca in urma mediilor matematice intre doleantzele celor ce stapinesc si folosesc acel spatziu, urmat de un vot general. confortu respectivilor functionari tre’ respectat si imbunatatzit permanent. spatziul acesta va fi decorat dupa dorintza, cu ghivece de flori exotice sau nu, sau cu diferite elemente ce tzin de o latura mai practica shi mai naiva a artelor vizuale. modulele de mobilier vor fi practice, ergonomia shi utilitatea va irumpe din orice mecanism, kiar shi din simpla shina a dosarelor sau din banalul perforator. de exemplu – pentru buna desfashurare a activitatzilor curente, perforatoarele vor fi prevazute cu microcipuri care sa monitorizze atent numarul de folosiri, temperatura miinilor ce ating aparatul, localizarea in coordonate GPS , variatziile de luminozitate in sistem IM._STAAL, etc.

acest spatziu e destinat FUNCTIONARULUI.

    b) un spatiu ingust, daca se poate in coltzuri strmbe, ilogice (minim 5), slab iluminat, fara shanse de aerisire. acest spatziu tre’ gndit in asha fel inct cei care-l ocupa sa simta din plin coeziunea intre mase. e shtiut faptu ca oamenii sunt fiintze sociale shi sociabile shi conform acestui principiu se spera ca interactziunile generate sa fie benefice.

acest spatziu e destinat CETATEANULUI.

    2. cele doo spatzii tre’ despartzite de un perete prevazut cu ghishee. suprafatza utila prentru lucru in partea functionareasca a ghisheului tre’ sa aiba minim 80 de centimetri patratzi. pe partea cealalta a ghisheului, maxim 12 centimetri patratzi.

    3. fereastra ghisheului va trebui montata cit mai jos cu putzinta, pentru ca functzionarul sta pe scaun. el munceste pentru cetatzean, macar atit. scaunul ergonomic sa fie moale, eventual dotat cu sisteme programabile de masaj lombar, sacral, inghinal, cervical. anal nu. de partea anala a functzionarilor e de la sine intzeles ca se vor ocupa cetatenii. cu spor, cu srg, dar doar mental, imaginar. e bine shtiut faptul ca imaginarul colectiv nashte sublimul individual. fereastra ghisheului, pe partea alocata cetatzenilor, trebuie montata intr-o firida, cu o adincime de minim 40 de centimetri, in asha fel incit cetatzeanu sa fie nevoit sa se aplece indecent (pt cei din spatele sau; apetisanta numai la un anume sex shi sub o anume virsta) SHI sa-shi introduca atent capul astfel incit functionarul sa poata interactziona direct doar cu partea anatomica de interes a acestuia shi sa fie scutit de spectacolele ce se desfashoara inapoia clientului cetatzean.

    4. in spatziu destinat catatzeanului, functzionarul are obligatzia civica de a lipi afishe cu mesaje shi indemnuri referitoare la precizie, orientare in spatziu, comportament civilizat, promptitudine. cetatzeanul e obligat sa ia act de urmatoarele invatzaturi. “fitzi scurt si la obiect” “nu tulburatzi linistea” “si noi suntem oameni” “actele necesare se gasesc la ghiseul 13″ “program de lucru cu clientii: 10.30 – 11.00″ “ghiseul 13 mutat et 2″ “sectorul x redistribuit ghiseele 1, 5″ “ghisheul 13 inchis momentan” “va rugam fumatul interzis” “va rugam asteptati” “ghisheul 13 desfiintat”

afisul va rugam asteptati are datoria de a fi omniprezent. el va fi scris in culori, in versuri, in sus, in jos, in draci. asteptarea nashte intzelepciune. cetatzeanu tre sa fie intzelept. intzelepciunea mai vine shi cu virsta, cu trecerea anilor. anii de ashteptare dau roade. insa atunci cind oricum nimeni nu mai are nevoie de ele.

    5. pe cit posibil, mashinile de fotocopiat care deservesc cetatzeanul sa fie rare. nu inexistente, dar rare. un xerox la 3 etaje deja e un numar mare. numerele mari sperie cetatzeanul. xeroxurile tre’ sa functzioneze dupa cum urmeaza: la 3 exemplare lizibile, 6 ilizibile, 2 indoite, 3 franjurate. toate se platesc. functia de paper jam va fi activata la intervale regulate, de minim 2 minute. corpul tehnic sa aiba birourile in cladirea veche a institutziei. cladirea veche sa fie pozitzionata in alt sector, asta daca e posibil. daca nu, la minim 2 cartiere. la fel, de preferat, fotocopiatorul sa fie amplasat in spatele unei ushi intens circulate dar undeva in capul scarilor. scarile – inguste, risipa de spatziu e nesimtzire curata. astfel coada, pe 3 rinduri, va cobori armonios pina la parter. daca in fatza institutziei exista statzie de tramvai, coada va trebui sa lupte cu carosabilu pentru infratzirea cu peronu statziei respective. (nota interna: personalul care deserveshte fotocopiatorul trebuie sa posede inabilitatzi fizice. cei cu dou mini stngi pot fi promovatzi catre acest post. daca inabilitatzile sunt shi psihice, cu atit mai bine. postul respectiv e prevazut cu spor de periclitate).

    6. functionarii (personal calificat) vor fi numitzi pe post in urma unor atente shi indiscrete examene de profil: examen orl, examen de urina, coprocultura, exudat faringian, x shi zero, spnzuratoarea cu cuvinte de max 4 litere, zicatori shi proverbe populare, cunoashterea pe dinafara a minim 5 coperte de carte de profil, tabla inmultzirii pina la 5ori5 ca rimeaza, optzional 6ori6, tot din principii ce tzin de rima. legislatzia necesara cunoscuta: unde e lege nu’i tocmeala / statu face legea / legea e de partea mea / legile se aplica (suficient). cshtig de cauza vor avea posesorii de handicap. aproape c se impune numirea la ghishee a unor functzionari fuduli de ureki, posesori de miopie stadiu avansat, posesori de prostata netratabila etc. cei cu defecte de vorbire, iremediabile din punct de vedere logopedic, vor fi pozitzionatzi in punctele cheie ala institutziei, ex biroul relatzii cu publicul. astfel se urmareshte dezvoltarea abilitatzilor de imaginatzie shi deductzie ale cetatzenilor. se doreshte demonstrarea ideii c a veni vaca shi a pleca bou nu deranjeaza pe nimeni, cu atit mai putzin pe functzionar. el shi-a facut datoria, vina e a cetatzeanului ca nu a putut imagina sau deduce un raspuns corect din partea functzionarului. interzis scirea unui astfel de functzionar cu aceeashi intrebare. daca intrebi de mai mult de doo ori shi tot nu ai intzeles, inseamna ca nu eshti un bun cetatzean shi ca aceasta institutzie nu itzi e destinata. kestie de destin in definitiv. iar fiecare are propriul sau destin. daca destinul, precum soarta, tzi-e potrivnic – vina o portzi numai tu, cetatzeanul. atunci eshti rugat sa paraseshti incinta, ghinionul se ia. (nota interna: de preferat ca intreg personalul sa fie afectat de mutilari fizice de lunga durata sau definitive. statul are datoria de a integra shi de a apara drepturile celor cu handicap. obligatzia de a asigura locuri de munca celor cu handicap e deja capitol constitutzional. constitutzia apara drepturile functzionarului shi garanteaza obligatziile cetatzeanului.)

    7. spatziile de asteptare nu trebuiesc obturate de prezentza scaunelor. pentru cetatzean, scaunul indeamna la lene. shi la meditatzii grave cu privire la sistem. ori sistemul functzioneaza, daca ai alte pareri exista biroul de reclamatzii. deasupra lui e montat un afis. e montat in boltzuri, in holshuruburi, lipit, cimentat, zidit. nascut odata cu peretele. pe el, cu litere mari sta scri: “azi inchis”. in aceeashi ordine de idei, mesele sunt categoric interzise. mesele sau alte obiecte de mobilier pe care cetatzeanul sa-shi poata sprijini coatele cind scrie o hirtie. el ori vine cu lectziile facute, ori renuntza. in institutziile statului nu e permisa incurajarea ineficientzei. statul serveshte cetatzeanul, dar nu are obligatzia de a’l shterge shi la fund. raportul “stat / fundul cetatzeanului” e similar cu raportul “fundul sau gura functzionarului / organul sexual al cetatzeanului”. in natura umana e mereu nevoie de o ekilibrare de fortze shi nazuintze. reciprocitatea se aplica similar, pe fiecare nivel al skemei sociale.

    8. grupurile sanitare exista in incinta institutziei DOAR spre folosul functzionarului. care e invitat la cit mai multe shi dese vizite. functzionarul trebe sa faca mishcare. functzionarul nu trebuie sa stea prea mult pe scaun. durerea in cur a functzionarului tre sa fie de alta sorginte. pe functzionar tre sa-l doara in cur de cetatzean, ci nu din pricina scaunului. din pricina scaunului poate doar atunci cind el, scaunul, e anatomic shi personal. shi cind vine greu, rar shi gros. dara acela e alt scaun care nu intereseaza relatzia stat/functzionar/cetatzean. cu acel tip de scaun numai statul shtie ce sa faca – il serveshte constant de data aceasta shi functzionarului, shi cetatzeanului. se pare ca aici e singura zona comuna in care shi functzionaru shi cetatzeanu sunt egali. ca zice shi legea, in aplicatziile statului fatza de natzie, totzi sunt egali. statul nu face discriminari (in acest caz), e impotriva drepturilor omului. totzi au dreptul sa primeasca in mod egal, frumos portzionat shi ambalat in diferite forme cacaturile statului. shi aici statul e darnic. shi de multe ori kiar prea generos.

    9. e cu desavirshire interzis cetatzeanului sa stea doar o singura data la coada. shi o singura ora. shi la un singur ghiseu. cetatzeanul nu trebuie sa uite cita intzelepciune e inmagazinata in afishul “va rugam, ashteptatzi”. in cazul in care nu pricepe, metodele functzionareshti vor veni in sprijinul cetatzeanului shi aceasta mica problema se va reglementa. atunci cetatzeanul va deprinde una dintre mishcarile de nelipsit ale cetatzenilor – ridicatu din umeri. shi oftatu’. (manifestari incipiente, deloc neglijate de functzinar – el simtzindu-se dator sa imprumute aceste mishcari printr-un mimetism perfect; astfel, ridicatu din umeri, la functzionar, tre’sa devina arta. el are aceasta obligatzie in fatza cetatzeanului.)

    10. o alta obligatzie importanta a cetatzeanului e urmatoarea: sa intzeleaga ca venind cu o singura problema la institutzie, va pleca inapoi cu inca 10. 11 probleme nerezolvate nu sunt un impediment in fatza matematicii. conform modelului, problemele cetatzeanului vor creshte exponentzial. iar acesta va simtzi ca are pentru ce trai. ca are o ocupatzie, un tzel, o misiune. ca are un rost.

or, numa cine are un rost pe lumea asta e fericit.

Trackback This Post | Subscribe to the comments through RSS Feed

Leave a Reply

(insereaza codul din stanga)

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X